BOR face inventarul credinciosilor romani de peste hotare Luni, 03 Martie 2008, ora 12:46

TEXT SIZE: 

Cifrele referitoare la nr. de credinciosi sunt mult, mult umflate. Nici daca i-ar cuprinde si pe neoprotestanti, care sunt destul de multi, n-ar ajunge la ce spune Patriarhia...

Io cel putin am fost botezat ortodocs, da in biserica mai intru niciodata , mort poate .
HOTI , CURVARI , PORCI , EXCROCI , NESIMTITI , SECURISTI , etc. astea-s adjectivele ce vi se potrivesc.

Prea Iubitilor nostri Parinti!

Cu nadejdea in suflet si prin credinta staruitoare ca harul lui Dumnezeu ne va ajuta intru refacerea unitatii si reunificarii neamului nostru moldovenesc, ma adresez respectuos Prea Iubitilor nostri Parinti, slujitori ai sfintelor altare si pastori ai oilor lui Hristos de pe intreg cuprinsul Moldovei, cu rugamintea pacatosului nevrednic, ca sub indrumarea milostiva a Atotputernicului Dumnezeu, dupa scurgerea atitor vremi, sa socoteasca acest unic si sfint ideal, ca pe o datorie lasata noua astazi mostenire.
Pe aceasta modesta cale, va rog din tot sufletul meu de roman, ca gindind mai mult la viitor decit la prezent, cu rabdare si cumpatare, prin profundele si puternicile d-voastre sentimente fata de neamul in a carei credinta v-ati nascut, sa acceptati aceasta lucrare, pasind in ea cu toata inima, punindu-va toata increderea in Domnul si Mintuitorul nostru Isus Hristos.
Cred ca atita vreme cit noi romanii ne vom multumi sa... (arata tot comentariul) Prea Iubitilor nostri Parinti!

Cu nadejdea in suflet si prin credinta staruitoare ca harul lui Dumnezeu ne va ajuta intru refacerea unitatii si reunificarii neamului nostru moldovenesc, ma adresez respectuos Prea Iubitilor nostri Parinti, slujitori ai sfintelor altare si pastori ai oilor lui Hristos de pe intreg cuprinsul Moldovei, cu rugamintea pacatosului nevrednic, ca sub indrumarea milostiva a Atotputernicului Dumnezeu, dupa scurgerea atitor vremi, sa socoteasca acest unic si sfint ideal, ca pe o datorie lasata noua astazi mostenire.
Pe aceasta modesta cale, va rog din tot sufletul meu de roman, ca gindind mai mult la viitor decit la prezent, cu rabdare si cumpatare, prin profundele si puternicile d-voastre sentimente fata de neamul in a carei credinta v-ati nascut, sa acceptati aceasta lucrare, pasind in ea cu toata inima, punindu-va toata increderea in Domnul si Mintuitorul nostru Isus Hristos.
Cred ca atita vreme cit noi romanii ne vom multumi sa raminem in "intuneric", conducindu-ne dupa proverbul umilintei "capul plecat sabia nu-l taie", Dumnezeu nu ne va ajuta niciodata cu lumina biruintei Sale.
Noi toti ar trebui sa tintim la implinirea acestui maret deziderat, punindu-ne propria minte la lucru. Din nefericire, cei mai multi asteapta ca Dumnezeu sa faca in locul lor, lucrul pentru care El le-a dat puterea sa il faca singuri.
Am deplina convingere ca sprijiniti in bratul de nezdruncinat al credintei, reunind astfel puterea divina cu eforturile noastre omenesti, vom reusi marea schimbare ce trebuie savirsita.
In putinele cuvinte ramase, as dori sa pun in lumina viitoarelor evenimente, Marea Unire a Bisericilor Ortodoxe, urmate de implinirea Pactului Divin, legamint suprem al celor doua Mari Biserici Crestine, ca prim pas al unificarii si reintregii Intru Una Si Aceeasi Biserica Crestina a lui Hristos Dumnezeul si Mintuitorul nostru. Amin!

“Dumnezeule, milostiveste-Te spre noi si ne binecuvinteaza, lumineaza fata Ta spre noi si ne milueste!" (Psalmul 66, 1)
_________________ (revenire la forma initiala)

Una dintre problemele vitale ale existentei romanilor din teritoriile ocupate este cea a limbii. Atat la Cernauti, cat mai cu seama in regiunea Odesa, continua campania de rebotezare a limbii romane in limba moldoveneasca. La nivel oficial, este ignorat glotonimul "limba romana" si etnonimul "popor roman". In cele 86 de scoli romanesti din regiunea Cernauti, bunaoara, invatamantul este periclitat de lipsa cronica de manuale, donatiile de carte venite din Romania fiind cenzurate la vama Siret-Tereblecea. Loturile de carte aduse din R. Moldova au aceeasi soarta, numai ca la alta vama - la cea de la Criva-Mamaliga. Astfel, romanii din Bucovina de Nord s-au pomenit intre doua vami. Potrivit scriitorului Vasile Tarateanu, nici o carte si nici o publicatie periodica de exprecie romaneasca de la Chisinau (cu exceptia "Glasului Moldovei") nu sunt puse in vanzare la Cernauti. Mai mult decat atat, in orasul invataceilor lui Arune Pumnul nu exista nici o librarie de carte romaneasca. Astfel,... (arata tot comentariul) Una dintre problemele vitale ale existentei romanilor din teritoriile ocupate este cea a limbii. Atat la Cernauti, cat mai cu seama in regiunea Odesa, continua campania de rebotezare a limbii romane in limba moldoveneasca. La nivel oficial, este ignorat glotonimul "limba romana" si etnonimul "popor roman". In cele 86 de scoli romanesti din regiunea Cernauti, bunaoara, invatamantul este periclitat de lipsa cronica de manuale, donatiile de carte venite din Romania fiind cenzurate la vama Siret-Tereblecea. Loturile de carte aduse din R. Moldova au aceeasi soarta, numai ca la alta vama - la cea de la Criva-Mamaliga. Astfel, romanii din Bucovina de Nord s-au pomenit intre doua vami. Potrivit scriitorului Vasile Tarateanu, nici o carte si nici o publicatie periodica de exprecie romaneasca de la Chisinau (cu exceptia "Glasului Moldovei") nu sunt puse in vanzare la Cernauti. Mai mult decat atat, in orasul invataceilor lui Arune Pumnul nu exista nici o librarie de carte romaneasca. Astfel, romanii de acolo se afla intr-un vacuum informational. Nu sunt receptionate posturile de radio si tv romanesti. Formatiile artistice din Tara sau de la Chisinau nu ajung acolo, producandu-se o ruptura dintre aceste pamanturi romanesti. Cei 5000 de bucovineni din Chisinau ar putea mentine podurile de legatura dintre Chisinau si Cernauti dand dovada de mai multa insistenta in stabilirea unor relatii de colaborare culturala si spirituala dintre autoritatile R. Moldova si cele din capitala Nordului Bucovinei. Fara sprijinul Chisinaului si Bucurestiului, a estimat Tarateanu, romanii din Bucovina nu vor fi in stare sa infrunte in continuare politica dura de deznationalizare promovata de statul ucrainean in special fata de romani, acestia ramanand in minoritate si tot mai singuri in fata suferintei.
Printr-o decizie a ministerului de resort din Ucraina, s-a recomandat (deocamdata!) ca in scolile romanesti pe saptamana toate disciplinele sa fie predate in ucraineana, iar elevii, la recreatie, sa comunice numai in aceasta limba. Desi Tratatul romano-ucrainean prevedea crearea la Cernauti a unei Universitati multiculturale romano-germana, astazi, dupa trei ani de la semnarea lui, nici nu se pomeneste de asa ceva. Autoritatile regionale refuza sa confere limbii romane statut de limba oficiala in orasul Cernauti, precum si in raioanele Hliboca, Noua Sulita, Herta, Storojinet, in populatia romana este autohtona, iar pe alocuri - majoritara. In satele romanesti de pe traseul Cernauti - vama Siret au disparut indicatoarele cu inscriptii bilingve, instalate acum un an cu ocazia vizitei in Bucovina a lui Emil Constantinescu si a regelui Mihai. In Cimitirul central din Cernauti sunt distruse si profanate mormintele si cavourile ale unor importante figuri ale neamului romanesc, iar la Biblioteca Universitatii cernautene au fost nimicite, in mod barbar, asa-numitele "fonduri secrete" de carte romaneasca. Culmea impertinentei, vechile biserici romanesti au fost reconstruite sau renovate s (revenire la forma initiala)

Culmea impertinentei, vechile biserici romanesti au fost reconstruite sau renovate si declarate drept "monumente ale culturii ucrainene".
“Satana se luptă cu Hristos in lume, iar cimpul de luptă este sufletul omenesc" Dostoevski

Bucovina de Nord, tinutul Herta si Basarabia sint toti singe din acelasi singe romanesc, iar Romania ca orice natie care se respecta, are datoria sa faca mult mai multe pentru ei. "Flacara" sufleteasca a romanilor de dincolo de hotarele actuale trebuie cum e si normal sa-si gaseasca "izvorul" continuitatii din propria "matca", de-acolo de unde li se trage obirsia.

"E PLURIBUS UNUM"

"Ceea ce cistiga biruinta asupra lumii este credinta noastra" (Evr. 11, 33.34; 1 Ioan 5,4).

Una dintre problemele vitale ale existentei romanilor din teritoriile ocupate este cea a limbii. Atat la Cernauti, cat mai cu seama in regiunea Odesa, continua campania de rebotezare a limbii romane in limba moldoveneasca. La nivel oficial, este ignorat glotonimul "limba romana" si etnonimul "popor roman". In cele 86 de scoli romanesti din regiunea Cernauti, bunaoara, invatamantul este periclitat de lipsa cronica de manuale, donatiile de carte venite din Romania fiind cenzurate la vama Siret-Tereblecea. Loturile de carte aduse din R. Moldova au aceeasi soarta, numai ca la alta vama - la cea de la Criva-Mamaliga. Astfel, romanii din Bucovina de Nord s-au pomenit intre doua vami. Potrivit scriitorului Vasile Tarateanu, nici o carte si nici o publicatie periodica de exprecie romaneasca de la Chisinau (cu exceptia "Glasului Moldovei") nu sunt puse in vanzare la Cernauti. Mai mult decat atat, in orasul invataceilor lui Arune Pumnul nu exista nici o librarie de carte romaneasca. Astfel,... (arata tot comentariul) Una dintre problemele vitale ale existentei romanilor din teritoriile ocupate este cea a limbii. Atat la Cernauti, cat mai cu seama in regiunea Odesa, continua campania de rebotezare a limbii romane in limba moldoveneasca. La nivel oficial, este ignorat glotonimul "limba romana" si etnonimul "popor roman". In cele 86 de scoli romanesti din regiunea Cernauti, bunaoara, invatamantul este periclitat de lipsa cronica de manuale, donatiile de carte venite din Romania fiind cenzurate la vama Siret-Tereblecea. Loturile de carte aduse din R. Moldova au aceeasi soarta, numai ca la alta vama - la cea de la Criva-Mamaliga. Astfel, romanii din Bucovina de Nord s-au pomenit intre doua vami. Potrivit scriitorului Vasile Tarateanu, nici o carte si nici o publicatie periodica de exprecie romaneasca de la Chisinau (cu exceptia "Glasului Moldovei") nu sunt puse in vanzare la Cernauti. Mai mult decat atat, in orasul invataceilor lui Arune Pumnul nu exista nici o librarie de carte romaneasca. Astfel, romanii de acolo se afla intr-un vacuum informational. Nu sunt receptionate posturile de radio si tv romanesti. Formatiile artistice din Tara sau de la Chisinau nu ajung acolo, producandu-se o ruptura dintre aceste pamanturi romanesti. Cei 5000 de bucovineni din Chisinau ar putea mentine podurile de legatura dintre Chisinau si Cernauti dand dovada de mai multa insistenta in stabilirea unor relatii de colaborare culturala si spirituala dintre autoritatile R. Moldova si cele din capitala Nordului Bucovinei. Fara sprijinul Chisinaului si Bucurestiului, a estimat Tarateanu, romanii din Bucovina nu vor fi in stare sa infrunte in continuare politica dura de deznationalizare promovata de statul ucrainean in special fata de romani, acestia ramanand in minoritate si tot mai singuri in fata suferintei.
Printr-o decizie a ministerului de resort din Ucraina, s-a recomandat (deocamdata!) ca in scolile romanesti pe saptamana toate disciplinele sa fie predate in ucraineana, iar elevii, la recreatie, sa comunice numai in aceasta limba. Desi Tratatul romano-ucrainean prevedea crearea la Cernauti a unei Universitati multiculturale romano-germana, astazi, dupa trei ani de la semnarea lui, nici nu se pomeneste de asa ceva. Autoritatile regionale refuza sa confere limbii romane statut de limba oficiala in orasul Cernauti, precum si in raioanele Hliboca, Noua Sulita, Herta, Storojinet, in populatia romana este autohtona, iar pe alocuri - majoritara. In satele romanesti de pe traseul Cernauti - vama Siret au disparut indicatoarele cu inscriptii bilingve, instalate acum un an cu ocazia vizitei in Bucovina a lui Emil Constantinescu si a regelui Mihai. In Cimitirul central din Cernauti sunt distruse si profanate mormintele si cavourile ale unor importante figuri ale neamului romanesc, iar la Biblioteca Universitatii cernautene au fost nimicite, in mod barbar, asa-numitele "fonduri secrete" de carte romaneasca. (revenire la forma initiala)

e bine sa fii crestin dar nu sa te rogi la popi.care sunt niste sarlatani,avari si nesatui(scuze).Vazind ca in alye state merge hotia,exrocheriasi prostitutia ,hop si popi,mafia legala dupa guvern senat pina la nivel de comuna,ei de ce sa nu beneficieze de profituri ne muncite(ei fiind singuri legal ce nu muncesc)avind la baza crestinismul(cersetori cu diplome).Seful mafiei(bor)impartindusi locotenenti in functie de puterea monedei,co-lectind fonduri pentru intrajutorare nevoiasilor iar pina la urma nu mai pot justifica fonduri de sute de mii de dolari sau euro uitind pina si contul lor incare ia depus,e
mai uita omul(si cu voia)cind e vorba de ochuil *** ca doar ei reprezinta religia.