Castelele fara blazon ale Romaniei

Nu v-ati mirat niciodata ca Romania, o tara in care povestile sunt de cele mai multe ori triste, are atat de multe castele? Branul devenit mit urban pana la Hollywood, Pelesul statuilor tacute care ieri au privit cea mai eleganta restituire din istoria noastra, Castelul Banffy asemanat cu Versailles-ul de peste cateva mii de kilometri...

In afara de acestea si de alte cateva zeci pe care ne place sa le privim si sa le punem pe timbre si pliante turistice, Romania mai are, insa, si alte castele: la Sintesti, la Stefanesti sau in sate ai caror locuitori nu au ajuns, inca, sa-si urle isteria fals electorala la televizor.

Le privim turlele si dantelariile cu dispret, ne amuzam de "manelistii" sau "lautarii" care le populeaza, ne indignam zgomotos - si poate cu putina invidie? - cand aflam ca stapanii acelor locuri isi platesc "supusii" cu 300 de euro votul. Noi, cati om mai fi, punem stampila gratis, ba o mai si platim cu sperante pe care nu ni le mai deconteaza nimeni.

In aceste zile, ne place sau nu, acestea sunt castelele care spun povestea alegerilor locale din Romania anului 2008. O tara intreaga sta si asteapta verdictele Biroului Electoral Central in cazurile Stefanesti, Sintesti sau Iepuresti.

Staff-urile candidatilor din Bucuresti, Iasi sau Galati sunt exasperate pentru ca, pana la decizia BEC, nu poate incepe oficial campania electorala pentru turul doi. Iar autoritatile ridica din umeri si sustin ca nimeni nu putea sa prevada ce se va intampla ziua in amiaza mare la umbra castelelor.

Si se fac ca uita cum, in urma cu doar doua saptamani, exact in comuna Vidra, din care face parte si Sintesti-ul devenit vedeta, un tanar a fost batut pana la sange pentru ca lipea afise electorale. Si cum presa a dezvaluit ca in acele locuri campania electorala a insemnat amenintari in loc de sloganuri electorale si pumni in loc de strategii.

Iar motivul nu este pumnul de euro care i-a manat pe alegatori sa stea la coada la sectia de votare de la doua dimineata, ci calculul simplu al celor care le-au promis acesti bani: vor castiga oricum de sute de mii de ori pe atata, daca favoritul lor va ajunge pe fotoliul din care sa semneze ca primarul retrocedari si PUZ-uri. Iar institutiile care ar fi trebuit sa monitorizeze asta acum mai au o singura carte de jucat: a ipocriziei.

Democratia si corectitudinea - doar niste "detalii"

Politicienii se prefac ca descopera realitatea o data cu telespectatorii. Uita, in mod convenabil, ca Sintestii, Stefanestii sau Iepurestii sunt doar excrescentele unui intreg sistem politic viciat de coruptie, de blaturi si de votul cumparat.

Doar ca acum galetile, pungile de faina sau sticlele de ulei au un pret concret: 300 de euro. Iar tara in care oamenii se bat pentru apa sfintita in curtea Bisericii a devenit tara in care oamenii se bat pentru un vot gol de continut, dar care umple portofelul.

Votul e de multa vreme si pentru prea multi romani doar o moneda de schimb intr-o tranzactie in care convingerile sau sentimentele nu au ce cauta. Acum doar vedem asta intr-un mod violent, in judetul Ilfov.

Si poate ne dam seama ca adevarata poveste pe care o spun castelele din Sintesti este cea a neputintei. De ce ar dori sa schimbe cineva regulile unui joc in care toata lumea castiga? Unii pentru putere si acces la milioane, iar altii pentru 300 de euro.

Vor avea nevoie de acelasi schimb si in toamna, cand mentalitatea din castelele din Ilfov sau de aiurea, cu turnulete sau fara, va fi polita de asigurare pentru Palatul Parlamentului. Ce mai conteaza ca democratia sau corectitudinea devin doar niste detalii? Sau, mai bine spus, niste castele in Spania pe care le mai cauta doar cativa urmasi ai lui Don Quijote? In definitiv, un blazon costa mai mult de 300 de euro.

Oana Dobre

România joacă în Ungaria la Campionatul European. Adversarele din grupă după tragerea la sorți

Naţionala de handbal feminin a României va evolua în grupa B, la Debrecen, la Campionatul European din 2024, cu reprezentativele Muntenegru, Cehia şi Serbia, potrivit tragerii la sorţi de joi,...

Lipsa eficienței energetice a clădirilor publice costă România 6 miliarde de lei pe an. Ce am putea face cu acești bani

România are peste 242.000 de clădiri publice al căror consum este peste 200-250 kWh/metrul pătrat, iar media recomandată la nivel european este de 140kWh/metrul pătrat, se arată într-un...