Ce-ar fi daca am muta Capitala Romaniei in Ardeal? Duminica, 25 Mai 2008, ora 20:10

TEXT SIZE: 

"Bucurestiul este un oras infect", "este cea mai jalnica dintre capitalele europene", "nu merita sa fie Capitala Romaniei", Bucurestiul "este un santier in lucru", "ce mi-e ca sunt in Bucuresti, ce mi-e ca sunt la tara, drumurile sunt la fel", "decat sa traiesc in Bucuresti, mai bine imi iau lumea in cap". Cam asta este parerea romanilor despre Capitala. Putini sunt cei care inca mai vad in actuala metropola stralucirea si izul micului Paris de alta data.

Traficul este haotic, indiferent spre care parte a Bucurestiului ne-am indrepta, pierdem cel putin trei ore pe zi numai in transportul in comun, unde vara ai da orice sa nu ajungi hering marinat in transpiratie la comun. Strazile fie au gropi, fie sunt in constructie, fie se reasfalteaza sau se pun alte noi borduri. Mereu alte borduri.

Dambovita este precum un iaz infect, parasit de autoritati si de bunul simt al bucurestenilor. Cum bine spunea un inalt demnitar, "Iarna nu-i ca vara". Imediat ce temperatura trece de 20 de grade Celsius, mirosul de-a lungul canalului Dambovitei iti muta nasul.

Ca-i o ploaie amarata de vara sau prima zapada din sezonul de iarna, nu suntem niciodata pregatiti sa preintampinam: semafoarele nu merg, intersectii intregi se blocheaza, canalele nu pot face fata cantitatii de apa.

Gunoaiele si cainii vagabonzi sunt deja lipite pe retina noastra incat daca ne-am trezi intr-o zi fara aceste doua elemente ce sunt deja parte din viata noastra cotidiana am spune ca-i anormal... Ar trebui oare sa vedem un progres in cei 18 ani de la Revolutie, cand fiind copiii anilor '90, ne jucam printre gunoaie si sobolani? Ce-i drept, am fost socata si cand au disparut sobolanii.

Potrivit unui studiu recent al Institutului de Fizica a pamantului, daca Bucurestiul ar fi lovit de un cutremur de 7 grade pe scara Richter, precum cel din China, 450.000 de bucuresteni ar muri, 23.000 de cladiri de locuit ar fi avariate si 25 de spitale si alte unitati sanitare (dintre care vreo opt de urgenta) s-ar prabusi.

Bucurestiul, un hibrid

Pe de alta parte, nu doar autoritatile sunt de vina pentru cum arata Bucurestiul astazi. Daca Clujul sau Sibiul sunt orase curate, asta se datoreaza si bunului simt de care unii oameni mai sunt in stare, cat si celor sapte ani de acasa.

Bucurestiul a devenit, din ce in ce mai agresiv in ultimii zece ani, un El Dorado al Romaniei, unde in loc de caini cu covrigi in coada gasim doar cainii cersind dupa covrigi. Bucurestiul din vremea lui Moromete, cand oamenii veneau in Capitala sa se capatuiasca, nu si-a schimbat imaginea nici in secolul XXI.

Principala atractie pe care o exercita Bucurestiul asupra romanilor din toata tara este forta de munca mai bine platita decat in plan local si speranta ca "s-o gasi ceva de facut si pentru mine" in Capitala.

Cluj sau Sibiu, acelasi Bucuresti in zece ani

Inclin sa cred ca Bucurestiul ar arata mai mult a Capitala europeana daca n-ar fi Capitala Romaniei. Sa ne inchipuim ca am muta Capitala la Cluj sau la Sibiu (Capitala Culturala Europeana in anul 2007), orase unde abia se aud claxoane, unde timpul parca se scurge cu alta masura si oamenii traiesc in propriul ritm, nu intr-unul impus de societatea interna, nici de cea externa.

Viitoare Capitala a Romaniei ar deveni tot un conglomerat urban, un alt hibrid, care ar strange in acelasi loc oameni care, desi sunt de aceeasi nationalitate, au influente diferite, asadar se comporta diferit.

Viitoarea Capitala a Romaniei ar cadea prada, in cel mult zece ani, gunoaielor, cainilor vagabonzi, gropilor, poluarii, traficului si vitezei. Ca doar traim in Romania si pana sa avem parte de o capitala europeana trebuie sa mai crestem in bun simt. Inainte de a avea o capitala europeana trebuie sa devenim, din romani, europeni.

Integrarea europeana inseamna totodata noi confruntari, iar Capitala noastra si centralismul pe care-l impune sunt o piatra grea de moara atarnata de grumazul tarii. Noi nu am avut un zid al Berlinului, dar avem alte ziduri, poate mai puternice, in suflet. Romania nu iubeste Bucurestii.

Mutarea Capitalei in Ardeal, visul ungurilor de dupa Tratatul de la Trianon

Tratatul de la Trianon, semnat la data de 4 iunie 1920 intre Puterile Aliate invingatoare in primul razboi mondial si Ungaria, in calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat invins in primul razboi mondial, a consfintit existenta unui stat maghiar independent, ideal al revolutionarilor maghiari de la 1848 si al oamenilor politici maghiari in perioada de sfarsit a Dublei Monarhii, chiar daca nu in frontierele imaginate de acestia.

In ciuda acestui fapt, Tratatul a fost si continua sa fie perceput in mentalul colectiv maghiar drept o catastrofa, motiv pentru care ungurii din Romania au sustinut mereu mutarea capitalei in Ardeal.

Politicienii despre mutarea Capitalei in Ardeal

Vasile Puscas: "Mi se pare o idee buna. Si alte state au optat pentru o astfel de formula, in sensul separarii capitalei politico-administrative de cea economica. Au fost discutii pentru o alta Capitala si in 1919, reluate in 1940, dovada ca in momentele de criza, tema revine.

Bucurestiul atrage acum peste 60% din investitiile de capital care intra in tara. Mi se pare inadmisibil sa acumuleze mai mult de jumatate din capitalul care se investeste.

Daca s-ar dezvolta si un alt oras, asta ar fi de bun augur pentru noi: s-ar crea premisele pentru o alta zona, s-ar atrage si acolo capital si s-ar echilibra lucrurile. In plus, sa ne intelegem, aceasta filosofie au avut-o si o au si alte state. S-a mutat Capitala Germaniei, desi faptul nu a fost gustat de birocrati.

Pentru aceasta ai nevoie de resurse, desigur, dar sunt investitii care pe termen lung merita sa fie facute. Si in Germania avem de-a face cu o capitala politica si cu una financiara, care este Frankfurtul. Eu cred ca Brasovul are calitate rezidentiala, si are si o pozitie geografica buna, centrala.

In primul rand trebuie sa lamurim insa un lucru: ce fel de stat vrem sa fim? Pentru ca, pe masura ce statul iese din rolul lui de antreprenoriat economic, vor exista altfel de structuri de piata, pe care se creeaza parteneriatul.

Globalizarea trebuie sa schimbe si functiile statului. Bucurestiul nu mai face fata provocarilor viitoare. Pe el s-a pus pecetea de centralism, iar noi trebuie sa mergem pe descentralizare.

E foarte bine ca se pune o astfel de intrebare acum, ca se incepe o discutie pe aceasta tema. Trebuie sa regandim functiile statului, sa descentralizam puterea, iar in acest context, discutarea rolului Capitalei este foarte binevenita. Exista opozanti la aceasta idee, dar asta pentru ca nimeni pana acum nu a ridicat aceasta problema intr-un context prielnic, si nu au existat dezbateri reale."

Horia Uioreanu: "Ma bucur ca aducem in discutie acest subiect. As vrea sa spun de la bun inceput ca o separare a centrului financiar-economic de cel administrativ-politic, desi greu de realizat, ar asigura o eficientizare a celor doua activitati. Si eu m-am lovit, odata cu mutarea mea la Bucuresti, de un sentiment al suprasaturatiei urbane.

Pare ca actuala Capitala nu mai este destul de incapatoare pentru sutele de mii de oameni veniti din toate colturile tarii, unii sa munceasca, altii sa investeasca sau sa experimenteze diverse activitati.

Bucurestiul pare acum o "varza a la Cluj" desavarsita, si de aici si problemele lui. Municipiul Cluj-Napoca este de asemenea un centru de putere, atat financiara, cat si politica, deja destul de aglomerat.

Prin urmare, varianta care mi se pare cea mai potrivita, pentru a crea o capitala politica si administrativa, care nu ar fi interpretata ca o dezbinare, ar fi Alba Iulia. Am argumente.

In primul rand, din punct de vedere geografic, Alba Iulia se afla in centrul Romaniei si este destul de apropiata de toate orasele importante ale tarii. Din punct de vedere sentimental, romanii se simt atasati de acest oras, prin simbolul istoric reprezentat de actul Unirii de la 1918.

In al treilea rand, desi stiu ca voi supara cateva orgolii dambovitene, o capitala politica aflata in Ardeal ar putea coabita mai bine cu celebrele calitati ardelenesti: corectitudinea, bunul simt si rationalitatea."

Mihail Hardau: "Capitala? Intrebarea vine ca un dus rece. Trebuie sa trag aer in piept. Cand am auzit discutii despre mutarea Capitalei, cu ceva vreme in urma, nu am inteles ce-i cu asta. Mi s-a parut o prostie. Ei bine, acum inteleg. Daca nu traiesti in Capitala o vreme, nu ai de unde sa stii cum e aici, ce inseamna sa te deplasezi, sa comunici sau sa rezolvi ceva in Capitala. Aici nu te poti baza pe nimic.

E cumplit cata neseriozitate e peste tot. Eu as vedea Capitala Romaniei pe terenul dintre Codlea si Risnov, unde acum se cultiva cartofi. Acolo am putea incepe sa construim de la fata pamantului, de la firul ierbii, o altfel de capitala, sa cultivam alta politica, alta administratie, mai sanatoasa.

Pe pamant ardelenesc am cultiva ceva curat. Cel mai mult ma enerveaza la Bucuresti minciuna si neseriozitatea. Aici oricine iti arunca in fata tot felul de mizerii. Sunt niste nesimtiti."

Vasile Blaga: "In perspectiva descentralizarii, Capitala va fi doar sediul institutiilor statului, urmand ca fiecare unitate administrativ-teritoriala sa fie stapana pe majoritatea problemelor importante ale colectivitatii.

Noi dorim ca fiecare localitate sa devina un motor de dezvoltare a Romaniei. Descentralizarea va descatusa resursele existente in zona administratiei publice locale".

Ce spun ardelenii?

"Ar fi bine sa fie capitala la Brasov sau la Sibiu, pentru ca ardelenii sunt mai de cuvant, mai harnici, iar miticismul nu ar fi atat de raspandit ca acum. Pe langa Brasov si Sibiu, Clujul si Timisoara sunt alte doua localitati cu potential economic si social, cu inteligenta si harnicie." Avocat, 62 ani

"Ar fi ok sa se schimbe capitala, poate ne mai favorizeaza si pe noi astia de prin Transilvania, ar fi o chestie sa fie capitala la Brasov, ar fie exact in centrul tarii, de acolo ar merge poate mai usor si mai egal fondurile catre restul tarii. Clujul nu cred ca ar fi foarte potrivit ca si capitala, desi e centru universitar, deoarece e prea mic si e deja prea aglomerat." Student, 24 ani

"Bucurestiul se descurca greu ca si capitala, asta se vede clar din scumpirea gazelor, din preturile mari si din pensiile mici. Eu sunt din Bistrita, dar iubirea mea este Clujul, care s-ar putea descurca mai bine, dar si cu conditia sa se schimbe conducerea tarii, pentru ca nu vede problemele tarii, ci doar se lupta sa se imbogateasca." Invatatoare pensionara, 67 ani

"Bucurestiul, pentru a fi o adevarata capitala, are nevoie sa se mai dezvolte in directia alinierii la restul capitalelor europene. Brasovul ar fi o capitala mai potrivita: pe langa faptul ca e mult mai curat si frumos, are si avantajul ca se afla in centrul tarii, cu un grad de dezvoltare mare si o cultura solida".

Capitala Romaniei

Bucuresti este Capitala Romaniei si, in acelasi timp, cel mai mare oras, centru industrial si comercial al tarii. Populatia de peste doua milioane de locuitori face ca Bucurestiul sa fie a sasea capitala dupa marime din Uniunea Europeana.

Prima mentiune a localitatii apare in 1459, in vremea lui Vlad Tepes. In 1659, sub domnia lui Gheorghe Ghica, Bucurestiul devine capitala Tarii Romanesti, moment in care se trece la modernizarea acestuia. Apar primele drumuri pavate cu piatra de rau (1661), se infiinteaza prima institutie de invatamant superior, Academia Domneasca (1694) si este construit Palatul Mogosoaiei (Constantin Brancoveanu, 1702), edificiu in care astazi se afla Muzeul de Arta Feudala Brancoveneasca.

In 1704, ia fiinta la initiativa spatarului Mihai Cantacuzino Spitalul Coltea, care a fost avariat ulterior intr-un incendiu si un cutremur si reconstruit in 1888. In scurt timp, Bucurestii se dezvolta din punct de vedere economic; se remarca cresterea numarului mestesugarilor, ce formau mai multe bresle (ale croitorilor, cizmarilor, cavafilor, cojocarilor, panzarilor, salvaragiilor, zabunarilor s.a).

Odata cu acestea continua modernizarea orasului. Sunt create primele manufacturi, cismele publice, iar populatia se mareste continuu prin aducerea de locuitori din intreaga Muntenie (catagrafiaul din 1798 indica 30.030 de locuitori, in timp ce cea din 1831 numara 10.000 de case si 60.587 de locuitori.

In 1862 devine capitala Romaniei. De atunci sufera schimbari continue, fiind centrul scenei artistice, culturale si mass-media. Intre cele doua razboaie mondiale, arhitectura eleganta si elita bucuresteana i-au adus porecla "Micul Paris". In prezent, Capitala are acelasi nivel administrativ ca si un judet si este impartita in sase sectoare.

Ziare.com te provoaca la o dezbatere pe aceasta tema. Ce crezi, ar fi o idee buna sa mutam Capitala Romaniei in Ardeal?

Articol citit de 7569 ori