Copiii bilingvi sunt mai destepti
Psihologii propun mai multe modele pentru invatarea limbilor straine pentru copiii, toate functionale. Modelul Casei Straine propune ca toata familia sa vorbeasca limba minoritara in casa si pe cea a comunitatii in afara spatiului familial. O alta solutie este ca o limba sa fie vorbita zi de zi, iar cealalta in vacante sau la ocazii speciale.
Psihologii mai recomanda sa nu fortati un copil sa invete o limba daca refuza acest lucru si modelul ales sa fie respectat. Copiii reactioneaza negativ daca regulile stabilite sunt incalcate de parinti in mod aleatoriu. Un copil ar trebui sa invete bine o limba si abia apoi sa se apuce de a doua, sunt de parere multi parinti. Este o solutie dar inseamna pierdere de timp pentru copil.
Un numar mic de copii ajung sa fie semilingvi, adica sa nu vorbeasca bine nici una dintre limbi si sa fie confuzi. Specialistii sunt de parere ca lucrul acesta se intampla mai ales atunci cand copilul incearca sa invete intr-un mediu stresant si nu este sprijinit prea mult de catre parinti. Un alt sfat util este sa faci din invatarea celor doua limbi o joaca si sa folosesti "stimuli lingvistici": cantece, jocuri, poezii, povesti citite seara in ambele limbi, pentru a aduce mult farmec invatarii.
Cei care au invatat a doua limba foarte devreme au performante superioare atat in ce priveste rapiditatea vorbirii, cat si sub raportul tratarii cerebrale a limbajului: pentru intelegerea limbajului apeleaza la abordarea semantica, atrenand mai mult emisfera cerebrala stanga (spre deosebire de bilingvii tardivi, care activeaza mai mult emisfera dreapta).
Cercetarile psihologului israelian S. Ben Zeev au relevat ca bilingvii isi dezvolta capacitatea de analiza subtila a materialului lingvistic, datorita faptului ca sunt supusi in permanenta efortului de cautare a regulilor carora li se subordoneaza limbajul prin trecerea rapida de la comunicarea intr-o limba la comunicarea in alta limba.