Demolarile pentru pasajul Basarab incep dupa Pasti Miercuri, 04 Aprilie 2007, ora 18:10

TEXT SIZE: 

Primaria Bucuresti va incepe dupa Pasti demolarea proprietatilor care fac obiectul exproprierilor de interes public pentru constructia pasajului suprateran Basarab, a anuntat, miercuri, primarul general al Capitalei, Adriean Videanu.


"Incepem demolarile in cazul proprietatilor cu care am incheiat contractele de vanzare cumparare, astfel incat sa cream front de lucru constructorului. Nu am discutat cu toti, pe cei cinci care au mai ramas ii vom chema pana vineri la discutii si sa ii lamurim ca nimeni nu vrea sa ii pacaleasca. Nu pot sa las ca primaria sa fie santajata, vreau sa le platesc pretul corect, la valoarea de piata, asa cum a iesit din evaluarea facuta de specialisti. Este o lucrare de interes public care trebuie sa isi atinga finalitatea, asa cum am promis', a declarat primarul general, cu ocazia vizitei pe santierul de lucru de la Basarab.



Edilul-sef a asistat, miercuri, la incercarile facute de constructori pentru a verifica rezistenta maxima a terenului la incarcari ce ajung la peste 1300 de tone.







Pasajul Basarab, de la Basescu la Videanu



Ideea pasajului a fost lansata de Traian Basescu in perioada cand era primar al capitalei. La acea vreme proiectul a fost contestat de consilierii municipali ai PSD, pasajul Basarab fiind scos din planurile guvernului Nastase.



Planul lucrarii a ajuns la tribunal dupa ce bucurestenii care traiesc in zona au dat primaria in judecata din cauza poluarii si zgomotului pe care pasajul urma sa le creeze.



Proiectul a fost reluat de actualul primar Adrian Videanu si s-a hotarat punerea lui in practica dupa mai mult de 4 ani de discutii si controverse.



Varianta lui Videanu este insa mai scumpa decat cea prevazuta initial de Traian Basescu. In forma sa ultima, pasajul urmeaza sa traverseze Dambovita si va costa cu 69,5 mil de euro mai mult. Se estimeaza ca circulatia in zona va fi blocata timp de minim 2 ani, dar pasajul ramane o necesitate in conditiile aglomerarii traficului in capitala.



Scopul pasajului



Scopul ridicarii pasajului este acela de a fluidiza circulatia in zona Garii de Nord, una dintre cele mai aglomerate din Bucuresti. Toate planurile de sistematizare anterioare au avut in vedere un "brau rutier" care sa inlesneasca accesul dintr-o parte in alta a orasului, ocolind centrul aglomerat.



Ideea pasajului a fost sustinuta si de studiile comandate de primarie in strainatate. Intre 1998 si 1999, agentia guvernamentala japonezea JICA a elaborat master-planul de transport pentru Bucuresti. Planul pasajului a fost inclus in Planul Urbanistic General din 2000. Studiul de fezabilitate pentru pasaj a costat in jur de un milion de euro.



Avantaje



- descongestionarea traficului in centrul orasului si pe axa nord-sud

- reabilitarea strazilor adiacente

- crearea a peste 1500 de locuri de munca pe perioada executiei proiectului si a 50 de posturi permanente



Dezavantaje



- demolarile si exproprierile din zona Soseaua Orhideelor si Giulesti

- ingreunarea traficului pe parcursul lucrarilor

- cresterea poluarii pentru locuitorii din zonele traversate de pasaj



Traseul pasajului



Pasajul pleaca printr- rampa de acces din bulevardul Nicolae Titulescu, supratraverseaza Calea Grivitei si liniile ferate, bulevardul Dinicu Golescu, se inscrie pe Soseaua Orhideelor, Giulesti, Podul Grozavesti si revine la sol pe Soseaua Grozavesti.



Proiectul mai prevede amenajarea unor bretele de legatura cu Calea Plevnei, Soseaua Giulesti si Calea Grivitei, in ambele sensuri, pentru a asigura legatura cu inelul principal de circulatie. Pasajul va fi traversat si de o linie de tramvai, in constructie urmand sa fie amenajata si o statie care sa faca legatura cu peronul Garii de Nord, Gara Basarab cat si cu metroul de la Basarab.



Date tehnice despre pasaj



- durata de realizare a proiectului este de 3 ani

- costul estimat este de 178 milioane de euro, fata TVA (initial s-a vorbit de 139 milioane de euro)

- traseul pasajului: Bulevardul Nicolae Titulescu, Calea Grivitei, Bulevardul Dinicu Golescu, Soseaua Orhideelor, Giulesti, soseaua Grozavesti

- suprafata totala: 55. 880 mp

- lungimea totala 1. 900 mp

- suprafata desfasurata a statiei RATB: 2.000 mp

- constructia va fi inalta de 28 de m

- distanta minima dintre cladirile din zona si pasaj va fi de cel putin 14 m



La realizarea proiectului vor participa alaturi de municipalitate si doua firme straine: Astaldi din Italia si firma spaniola FCC. Conform contractului incheiat intre municipalitate si consortiul italo-spaniol Astaldi S.p.A - FCC Constuccion SA, durata de executie a pasajului este de 28 de luni.



Licitatia



Municipalitatea si-a motivat optiunea pentru proiectul firmelor Astaldi si Constuccion facand apel la pretul redus si abordarea radical diferita a planului pasajului.



La licitatie au mai participat sapte consortii de firme straine si societati de constructii germane, austriece, spaniole si grecesti: Zublin A.G. - DYWIDAG - Alpine (Germania), Max Bogl Baunternehmung GmBH &Co KG (Germania), J.V. Pizzarotti &CS.p.A - Tirrena Scavi S.p (Italia), consortiul Bento Pedroso Construcoes SA (Odebrecht), SC Imsat SA si Moniz Da Maia, Serra & Fortunato _ Empreiteiros SA (MSF) (Spania, Romania) societatea Anonima de Comert, Industrie, Constructii si Turism "Mochlos" (Grecia), firma Aktor SA (Grecia) si consortiul italo-spaniol de constructii Astaldi S.p.A - FCC.



Compania italiana Astaldi a mai realizat pasajul rutier de la Otopeni, pentru care a incasat 6,7 milioane de dolari.



Exclusivitate straina



Firmele romanesti nu au avut voie sa participe la proiect, conform regulilor impuse de Banca Europeana de Investitii. Excluderea din competitie a firmelor autohtone a generat numeroase proteste, banii platiti pentru realizarea pasajului urmand sa ruleze in afara economiei nationale.



Conflictul cu locatarii



Peste 1000 de locuitori din zona in care urmeaza sa se construiasca pasajul au afirmat ca au aflat de lucrare din presa. Oamenii acuza municipalitatea ca nu le-a cerut acordul si a incalcat normele europene si transparenta decizionala.



Principalele nemultumiri sunt legate de poluare, vibratii si distanta mica fata de marginile rampei. Aproximativ 90 de imobile vor trebui demolate pentru a face loc pasajului. O parte din familiile care urmau sa fie evacuate au reclamat primaria in instanta.



Printre imobilele care ar trebui daramate in Soseaua Orhideelor se numara si fabrica de bere Grivita. Ansamblul industrial construit in 1969 este, insa, inclus pe lista cladirilor monument din patrimoniul bucurestean.



Pentru a putea fi demolata este necesar ca municipalitatea sa ceara Ministerului Culturii declasificarea monumentului. Pe langa asociatiile de locatari si biserica Sfanta Vineri a dat in judecata municipalitatea pentru aprobarea construirii pasajului Basarab.



Concluzii



Pana la terminarea lucrarilor, locuitorii cartierelor Crangasi, Giulesti, Drumul Taberei si Militari vor fi si ei afectati, din cauza aglomerarii culoarului de trafic Vasile Milea, Soseaua Orhideelor si Podul Grant, una din rutele care asigurau legatura cu nordul capitalei. Lucrarile nu vor afecta circulatia trenurilor, ci doar traficul rutier.



Posibile rute ocolitoare



- Pod Grozavesti, pe Splaiul Independentei - str. Mircea Vulcanescu - Bd Dinicu Golescu

- soseaua Cotroceni - str. Constantin Noica - str. Mircea Vulcanescu-Bd Dinicu Golescu

- Podul Grant - Calea Grivitei si trasee din zona Garii de Nord

- Soseaua Orhideelor - soseaua Giulesti - Podul Grant - Calea Grivitei



Cronologie:



16 decembrie 2005 - se lanseaza licitatia pentru construirea pasajului Basarab

1 aprilie 2006 - vanzarea caietului de sarcini pentru pasajul Basarab

6 iulie 2006 - pasajul Basarab este declarat utilitate publica; rezulta ca proiectul va fi demarat fara a se mai opera modificari

15 septembrie 2006 - licitatia pentru realizarea proiectului pasajului Basarab; castiga firmele Astaldi - Italia si TCC - Spania

30 martie 2007 - demareaza lucrarile la Pasajul Basarab

Aprilie 2007 - este programata inceperea demolarilor



Pasajul Basarab va rezolva o parte din problema circulatiei in municipiul Bucuresti prin descongestionarea traficului, fiind asemanator cu podul de la Agigea, peste Canalul Dunare-Marea Neagra, iar partea care va trece peste Dambovita va fi asemanatoare cu podul de la Basarab - pod cu maner de cos. Podul este proiectat sa reziste cel putin 50 de ani, spun proiectantii.



Finalizarea constructiei pasajului Basarab este programata la sfarsitul anului 2007, conform prevederilor din caietul de sarcini al licitatiei.

Articol citit de 705 ori