Dosarul Rompetrol, plimbat intre Curtea de Apel si Tribunal Joi, 20 Martie 2008, ora 14:19

TEXT SIZE: 

Curtea de Apel Bucuresti a admis, joi, recursul DIICOT la restituirea dosarului Rompetrol la Parchet, a dispus casarea sentintei de restituire si a dispus trimiterea dosarului inapoi la Tribunalul Bucuresti, pentru continuarea judecarii, informeaza NewsIn.

Procurorul DIICOT a cerut admiterea recursului, in data de 13 martie, pe motiv ca Tribunalul Bucuresti, cand si-a argumentat decizia de restituire a dosarului Rompetrol la Parchet, nu a precizat motivele pe care se intemeiaza solutia si ca ar exista, de asemenea, mai multe neconcordante.

"Instanta a mentionat in considerentele hotararii de restituire o motivare care nu se regaseste in dispozitivul acesteia. Astfel, instanta de fond constata, in minuta, in termeni generali, neregularitatea actului de sesizare si dispune restituirea cauzei la procuror, respinge cererile de incetare a procesului penal si disjunge plangerea formulata de Stanescu Rosca Sorin Stefan. In dispozitivul sentintei nu exista nici o mentiune referitoare la temeiul restituirii, la actele de urmarire penala ce urmeaza a fi efectuate de procuror si la temeiul legal al restituirii (exista doar trimiterea generica la disp.art.32 Cod procedura penala)", s-a precizat in recursul DIICOT.

Parchetul a mai aratat ca si in conditiile in care procurorul ar fi omis sa descrie vreo fapta in rechizitoriu, acest aspect nu constituia motiv de restituire, ci eventual putea fi luat in discutie la solutionarea pe fond a cauzei, dupa efectuarea cercetarii judecatoresti, urmand sa se dispuna o solutie de achitare.

Referitor la inscrisurile in alte limbi decat cea romana si care nu au fost traduse, procurorul a mai aratat ca este "total ilogica" mentionarea acestui aspect printre motivele ce ar conduce la neregularitatea actului de sesizare si ca singura sanctiune pe care ar putea sa o aplice instanta ar fi aceea de a nu le lua in considerare la pronuntarea unei hotarari, acest lucru fiind posibil insa dupa finalizarea cercetarii judecatoresti, si nu anterior.

DIICOT a sustinut ca o parte din aceste inscrisuri au fost depuse de inculpati prin aparatorii lor.

Reprezentantul parchetului a mai precizet ca nu exista nici o reglementare care sa-l impiedice pe procuror sa dispuna una sau mai multe disjungeri in cursul urmaririi penale, chiar daca s-a pus in miscare actiunea penale, dat fiind si faptul ca, acolo unde legiuitorul a inteles sa impuna o limitare a aplicabilitatii unor dispozitii ce reglementeaza faza judecatii a facut-o in mod expres.

Avocatii inculpatilor au cerut magistratilor Curtii de Apel, in data de 13 martie, respingerea recursului inaintat de DIICOT si mentinerea sentintei penale a Tribunalului Bucuresti, care a decis, pe 22 octombrie, restituirea dosarului Rompetrol in care a fost trimis in judecata omul de afaceri liberal Dinu Patriciu.

Tot in sedinta din 13 martie, avocatii au sustinut ca unele acte de urmarire penala nu au fost depuse la dosar si cu traducerea in limba romana, ca rechizitoriul a fost semnat de un alt procuror decat procurorul sef de Directie, ca in rechizitoriu nu au fost detaliate faptele pe baza carora s-a facut trimiterea in judecata, ca rechizitoriul a fost intocmit fara ca urmarirea penala sa fie completa, ca disjungerea nu a fost facuta conform legii, iar avocatilor li s-a incalcat dreptul la aparare.

Avocatii au invocat mai multe motive de respingere a recursului DIICOT, majoritatea fiind legate de nelegala sesizare a instantei si necompetenta materiala si functionala a anchetatorilor.

La termenul din 13 martie, avocatul Gheorghe Dragomir, care-l apara pe Alexandru Bucsa, vicepresedinte The Rompetrol Group Olanda, a ridicat exceptia inadmisibilitatii recursului DIICOT, pe motiv ca tribunalul a trimis dosarul la Parchet in baza articolului 300 Cod procedura penala (Cpp), potrivit caruia "in cazul cand se constata ca sesizarea nu este facuta potrivit legii, iar neregularitatea nu poate fi inlaturata de indata si nici prin acordarea unui termen in acest scop, dosarul se restituie organului care a intocmit actul de sesizare, in vederea refacerii acestuia", prevedere despre care a sustinut ca nu poate fi atacata prin nicio cale juridica.

Dragomir a mai aratat ca Parchetul a facut recurs in baza articolului 332 Cpp, conform caruia "cand se constata inainte de terminarea cercetarii judecatoresti ca in cauza supusa judecatii s-a efectuat cercetare penala de un alt organ decat cel competent, instanta se desesizeaza si restituie cauza procurorului. (...) Impotriva hotararii de desesizare se poate face recurs de catre procuror". Instanta a respins exceptia ridicata de avocatul Dragomir, ca neintemeiata, pe motiv ca recursul este admisibil, in principiu, impotriva hotararii luata de orice instanta, si ca legea prevede expres cazurile in care o hotarare judecatoreasca nu poate fi atacata prin nicio cale de atac.

In motivele restiturii dosarului Rompetrol la Parchet, magistratii Tribunalului Bucuresti au retinut incalcarea dispozitiilor privind disjungerea in privinta infractiunii de spalare de bani de care este acuzat Dinu Patriciu, dar si in legatura cu infractiunile retinute pentru alti inculpati.

Astfel, potrivit motivarii instantei, magistratii au constatat incalcarea dispozitiilor privind disjungerea dispusa de procuror prin ordonanta de disjungere si prin rechizitoriu.

Comparand elementele constitutive ale infractiunii de spalare de bani, pentru care omul de afaceri Dinu Patriciu a fost trimis in judecata, cu cele ale infractiunii de spalare de bani, pentru care este cercetat in dosarul disjuns, magistratii au constatat ca o infractiune unica (spalarea de bani, materializata prin deplasari de valuta prin incheierea de contracte de cesiune de creanta, imprumut si novatie intre firmele din cadrul Rompetrol, iar in final prin incheierea contracturlui de vanzare-cumparare a pachetului majoritar de actiuni gestionat de FPS la Rafinaria Petromidia de catre The Rompetrol Group BVB Olanda) a fost transformata in doua infractiuni prin actul disjungerii. Ori, se arata in motivare, Codul de Procedura Penala statueaza ca disjungerea cauzei nu este posibila cand doua sau mai multe acte materiale alcatuiesc o singura infractiune.

Magistratii au mai constatat atasarea, la dosarul de urmarire penala, a unor inscrisuri in alte limbi decat cea romana, fara sa existe si traducerea acestora asigurata de un traducator autorizat.

Articol citit de 571 ori