Este romanul european?

Romanii se pot gandi mai mult ca niciodata la ziua de 9 Mai ca la o sarbatoare in familie. Geografic suntem fara indoiala europeni si de mai bine de un an am fost primiti cu acte-n regula in cea mai selecta familie a batranului continent. Facem insa cu adevarat parte din ea? Probabil ca nu, cel putin nu inca.

Admiterea Romaniei in Uniunea Europeana a fost putin fortata si multe voci au atras atentia ca Romania nu era pregatita inca pentru casa in care intra. Parere impartasita intr-o oarecare masura si la Bruxelles. Institutiile europene, inca dezechilibrate dupa valul anterior, destul de masiv, de extindere, nu erau pregatite nici ele pentru inca o largire.

Din punct de vedere politic, dupa ratarea proiectului Constitutiei Europene, era cel mai prost moment pentru un esec, pentru ca asa s-ar fi numit, de fapt amanarea cu un an a Romaniei si Bulgarei. A treia cale, adica separarea celor doua orfeline, ar fi provocat dureri de cap birocratice atat de mari incat nimeni nu s-a incumetat sa ia aceasta decizie. Asa ca usa s-a deschis larg si am fost invitati inauntru.

O parte dintre romani au intrat in "conac". S-au dus acolo sa munceasca sau sa studieze. Cel putin pentru inceput au fost priviti cu suspiciune si uimire, ca rudele mai saracute ajunse la oras. Dupa care, locatarii vechi si cei noi s-au obisnuit unii cu altii. Romanii au invatat ce inseamna sa muncesti si sa fii platit pe masura, ce inseamna punctualitatea, rigoarea si lucrurile care nu "merg si-asa".

La randul lor, occidentalii au descoperit ca romanii sunt muncitori buni, harnici si putin pretentiosi. N-a fost insa doar o poveste de succes. In Italia de exemplu, propria permisivitate a gazdelor a creat o premisa periculoasa care a ajuns sa se razbune - taberele de romi de la periferiile Romei.

Una peste alta in imensul "conac" numit Uniunea Europeana au ajuns si Nicolae Mailat, dar si Costel Busuioc. S-au raspindit prin toate colturile, de la candidatii la expulzare, acuzati de tot felul de gainarii, la stomatologii romani pentru care se bat britanicii.

La portile Europei

Cei mai multi dintre romani au ramas insa la portile, cel mult in curtea "conacului". Si nu este vorba aici despre deplasarea fizica, ci despre cea de mentalitate. Majoritari raman cei apropiati de Orient, nu cei occidentalizati. De fapt, asta si este problema: Europa nu ne-a invadat, nu ne-a ocupat, trebuie sa mergem noi spre ea, sa ne integram cu adevarat, in primul rand printr-o alta mentalitate. Si din acest punct devedere, de la micro, pana la macro nu stam prea bine.

Cel mai evident simptom este incapacitatea de a ingera fondurile europene, adica 31 de miliarde de euro pana in 2013. Anul trecut, primul, a fost foarte slab. Au intrat in tara doar cateva milioane de euro, insa si acelea fiind resturi din fondurile preaderare. Pentru promovarea produselor agricole nu a fost atras niciun euro. N-a lipsit nevoia, imensa de altfel, ci proiectele.

Banii europeni nu vin decat pe proiecte, iar romanii nu se inghesuie sa le faca. Multi nu stiu, dar nici nu-si dau silinta sa invete. Asa se face ca anul trecut, Romania a fost contributor net la bugetul Uniunii Europene. Este adevarat ca nici celelalte tari est europene nu s-au inghesuit la fonduri europene din primul an.

Dar Romania sta chiar mai prost, iar la comparatia paguboasa cu Bulgaria poate ar fi bine sa renuntam daca nu vrem sa ne scaldam in continuare in supa noastra regionala calduta. Culmea este ca cei interesati au la dispozitie instructiuni si ghidaj din partea Delegatiei Comisiei Europene, fie pe internet fie la sediul acesteia, asa ca nu accesul la informatie este problema, ci dorinta de informare. Tributul mentalitatii ca binele trebuie sa pice pur si simplu de la centru, fara nicio contributie personala in afara de obedienta.

Asta s-a intamplat si cu fondurile SAPARD, absorbite pana la urma integral. S-a intamplat ca doua sate invecinate, cu conditii asemanatoare, sa aiba situatii diametral opuse, dupa cum primarii au facut sau nu proiecte pentru cele mai importante nevoi ale localitatii.

Daca la proiecte suntem codasi, la fente suntem campioni. De exemplu, finalizarea datelor agentiei APIA a fost intarziata si de faptul ca initial, multi proprietari au declarat, pe proprie raspundere, suprafete cu mult mai mari decat detineau in realitate.

Sa luam si noi niste euro in plus ca doar nu s-or prinde, nu-i asa? Ei bine s-au prins, atunci cand prin insumarea suprafetelor din declaratii APIA s-a descoperit o Romanie de doua ori mai mare. Si-atunci totul a trebuit luat de la capat. Se poate gresi cu cativa metri patrati, dar nu cu hectarele. Asta deja se numeste furt.

Si ne mai tine ceva in curtea conacului. Mentalitatea "sacilor in caruta". Ingrijorator de multe reforme adoptate cu dintii scrasnind se dovedesc acum reversibile. Sa ne gandim doar la cel mai recent exemplu - imunitatea parlamentara. O recenta decizie a Curtii Constitutionale a anulat practic modificarea adusa legii legii fundamentale tocmai pentru ca iminitatea sa nu mai acopere si faptele penale ale alesilor.

Politicieni haotici

Si demnitarii nostri stau inca in prag. Macinata de luptele interne izbucnite furibund dupa disparitia, prin indeplinire, a principalului obiectiv comun, Romania nu a reusit deocamdata sa-si stabileasca cateva prioritati pe care sa le sustina in Uniunea Europeana. Ori in acest club se poarta negocierea si alierea pragmatica pe obiective care sunt sustinute reciproc de parteneri care au nevoie unul de celalalt pentru a-si atinge scopurile.

Din acest punct de vedere suntem frati cu polonezii, doar ca la ei incapacitatea de negociere vine dintr-o suspiciune istorica si dintr-un nemasurat orgoliu. Noi suntem doar haotici, iar liderii nostri cam neprofesionisti.

Si totusi, toate acestea n-ar trebui sa ne impiedice sa participam la sarbatoarea familiei in care am intrat. Ar putea fi o ocazie sa mai aflam cate ceva util despre ea si in felul acesta sa mai face un pas spre adevarata integrare.