"Tiganii sunt un popor migrator. Migrarea tiganilor din India în Europa s-a făcut între secolele al IX-lea si al XIV-lea, în mai multe valuri.

Odată cu intrarea lor în Imperiul Bizantin, la mijlocul secolului al XI-lea, au căpătat si numele etnic pe care îl poartă astăzi: tigani. în limba greacă ei au fost numiti Athinganis sau Atsinganos. Prima atestare a tiganilor în Imperiul Bizantin este continută într-un text hagiografic georgian, care datează din jurul anului 1088; aici se face referire la asa-numitii Adsincani, renumiti pentru vrăjile si faptele rele pe care le fac.

Istoria europeană a tiganilor începe la începutul secolului al XIV-lea, când acestia au pătruns în Tracia, venind din Asia Mică.

Prin anii 1415 a€“ 1419 îi întâlnim în toată Europa Centrală, din Ungaria până în Germania.

Pe la 1422, o bandă... (arata tot comentariul) "Tiganii sunt un popor migrator. Migrarea tiganilor din India în Europa s-a făcut între secolele al IX-lea si al XIV-lea, în mai multe valuri.

Odată cu intrarea lor în Imperiul Bizantin, la mijlocul secolului al XI-lea, au căpătat si numele etnic pe care îl poartă astăzi: tigani. în limba greacă ei au fost numiti Athinganis sau Atsinganos. Prima atestare a tiganilor în Imperiul Bizantin este continută într-un text hagiografic georgian, care datează din jurul anului 1088; aici se face referire la asa-numitii Adsincani, renumiti pentru vrăjile si faptele rele pe care le fac.

Istoria europeană a tiganilor începe la începutul secolului al XIV-lea, când acestia au pătruns în Tracia, venind din Asia Mică.

Prin anii 1415 a€“ 1419 îi întâlnim în toată Europa Centrală, din Ungaria până în Germania.

Pe la 1422, o bandă numeroasă de tigani coboară în Italia, până la Roma (precum se vede, istoria lor pe acele meleaguri a început mult înainte de valul de tigani veniti din România). în deceniul următor au ajuns până în Franta, Spania, Anglia si Scandinavia.

în Germania numele cele mai folosite sunt zigeuner si sinti. în limba franceză s-a impus numele gitanes. în limbile engleză si spaniolă, gipsy, respectiv gitano a€“ nume care provine de la presupusa lor origine egipteană. în Danemarca, Suedia si Finlanda ei au fost numiti Tattan (tătari).

Precum se vede, tiganii s-au răspândit în toată Europa, venind din India prin Asia Mică si ei nu constituie sub nici o formă o problemă legată de poporul român, mai mult decât de cel maghiar, francez sau spaniol, de exemplu.

Cea mai timpurie informatie scrisă despre prezenta tiganilor pe teritoriul României datează din 1385. De la primele atestări ale prezentei lor în Tara Românească si Moldova, tiganii au fost robi si vor rămâne timp de mai multe secole, până la legile de abolire a robiei de la mijlocul secolului al XIX-lea.

în mod paradoxal, perioada cea mai bună a tiganilor a fost în perioada regimului comunist.

în primii ani ai comunismului s-a manifestat, în ce-i priveste pe tigani, un fenomen de neconceput înainte: în aparatul de partid, în militie, armată si organele de securitate au fost angajati un număr relativ mare de tigani. Această ascensiune a unor tigani s-a petrecut mai ales în conditiile politicii sociale a regimului comunist, care urmărea încurajarea categoriilor sărace si distrugerea vechii structuri sociale, refractară noilor rânduieli.

Asa se explică de ce, nu în putine comune, în functia de primar a fost pus un tigan. Datorită originii sociale a€œsănătoasea€ tiganii au fost promovati mai departe, făcând carieră politică, ajungând în aparatul superior de partid. Ascensiunea lor s-a datorat nu originii lor etnice, pe care de altfel cei mai multi o declinau, ci pentru că proveneau din categoriile sărace.

Acesti tigani adevărati, oameni ajunsi în anumite functii, vor avea un rol important în promovarea etnică si în regimul ce a urmat regimului comunist.

Si sub aspect locativ tiganii au făcut un important progres în anii socialismului. Cocioabele care reprezentau habitatul natural al tiganilor până în anii a€˜50 au fost schimbate cu apartamente în blocurile nou construite, iar din anii a€˜70, a€˜80, cu locuinte în case nationalizate. Asa s-a ajuns în situatia de astăzi, când centrul multor orase mai este ocupat de tigani.

După 1989 s-au produs unele transformări majore în comportamentul populatiei de tigani. Pe fondul liberalizării economice, o parte din ei au început diverse afaceri, dintre care multe profitând de haosul legislativ de la începutul anilor a€˜90, dar si de dispretul general fată de legi, au ajuns să aducă unei părti a tiganilor sume importante pe care s-au clădit clanuri puternice, care folosindu-se de pătura săracă a tiganilor, domină lumea interlopă, cu ramificatii importante în sfera politicului.

De asemenea, profitând de deschiderea granitelor, o mare parte dintre tigani au emigrat, stabilindu-se mai ales în Spania, Italia si Franta, unde constituie comunităti importante.

Este interesant că, mai ales în afara granitelor, ei nu se autoidentifică drept tigani, ci ca români.

Schimbând sărăcia din tară cu ghetourile din străinătate, această populatie de tigani dezrădăcinati, si pierzând si urma de identificare culturală, comite un număr important de infractiuni, care atrag asupra ei antipatia populatiilor native ale acestor tări. Această antipatie, datorită confuziei create de denumirea de român cu cea de rom, ca o denumire modernă a tiganilor, se transferă asupra poporului român în ansamblu. Recentele evenimente din Italia o dovedesc din plin.

Dar cum s-a ajuns la denumirea de rom si la impunerea ei ca obligatorie în actele oficiale din România?

în ultimele 2 a€“ 3 decenii, organizatiile romilor (tiganilor) din diverse tări si organizatii internationale au militat pentru acordarea unor drepturi politice si culturale. în acest context s-a încercat si impunerea denumirii de rom în diverse documente, existând unele indicatii ale UE în ce priveste folosirea acestei denumiri. Se pare că ea provine din cuvântul a€œdoma€, care pe limba originară a tiganilor ar fi însemnat a€œoma€. Prin denaturare, a€œdoma€ s-a transformat în a€œroma€ cu a€œra€ accentuat.

în toată perioada post-decembristă s-a manifestat o presiune constantă din partea unor organizatii sau din partea unor politicieni, personalităti de frunte cu ascendentă romă, în folosirea în documentele oficiale a etnonimului a€œroma€.

Ca un răspuns la aceste presiuni, prin Memorandumul H03/169 si 5/390/NV din 31 ianuarie 1995 adresat primului ministru de atunci, Nicolae Văcăroiu, ministrul de externe Teodor Melescanu recomandă folosirea în continuare în documente a cuvântului a€œtigana€ în concordantă cu cuvintele folosite în celelalte limbi europene: zigeuner, gitanes, zingaro etc., pentru evitarea unor confuzii nefericite cu numele poporului român.

Presiunile continuă si în 2001, Petre Roman, ministrul de externe, semnează un nou Memorandum cu numărul D2/1094/29.02.2000 către prim-ministrul Mugur Isărescu, în care, în virtutea dreptului de autoidentificare al populatiilor, recomandă folosirea obligatorie în toate documentele oficiale române a denumirii de rom pentru a identifica etnia tiganilor.

Mugur Isarescu îsi însuseste Memorandumul si emite o hotărâre de guvern în acest sens.

Trebuie precizat că documentele UE referitoare la denumirea de a€œroma€ erau indicative, si nu obligatorii.

Pe de altă parte, nimeni nu contestă dreptul la autoidentificare, care este un principiu european general. Dar în cadrul procesului de autoidentificare nu trebuie să existe suprapuneri peste denumirea istorică a unor popoare europene existente.

Să nu uităm exemplul Greciei care a refuzat să recunoască Republica Macedonia pentru că se crea confuzie cu denumirea unei provincii istorice grecesti. Azi s-a ajuns la denumirea de FYR ( Former Yougoslavian Republic) Macedonia.

Dar ce putem astepta de la o clasă politică ce este mai preocupată de interesele personale mărunte în detrimentul intereselor nationale, compusă din indivizi fără perspectivă istorică, ce se promovează unii pe altii pe criterii de cumetrie, si nu de competentă. ªi rezultatele se văd.

în conditiile în care România ocupă prin Leonard Orban postul de comisar european pentru multilingvism, Republica Moldova impune limba moldovenească (o inventie bolsevică) drept limba oficială recunoscută în UE. S-a spus la momentul nominalizării că portofoliul pentru multilingvism este prea mic ca importantă pentru comisarul român. Realitatea a dovedit contrariul.

în timp ce Bulgaria luptă pentru a impune denumirea de evro pentru euro, oficialii români nu au schitat nici un gest în problema limbii moldovenesti.

Privito la problema tiganilor în ansamblu si a nefericitei denumiri de rom, fără îndoială că avem nevoie de minti luminate, si nu de teribilismul unui ministru de externe ca si Cioroianu, care în suita gafelor monumentale, declară că ar fi bine dacă am cumpăra o parte din Sahara pentru a-i muta pe concetătenii nostri tigani.

Nu de fanfaronada ieftină si păguboasă avem nevoie. Romii români (sună interesant, nu-i asa?) sunt si ei cetăteni cu drepturi egale. România trebuie să conlucreze cu UE în programe de afirmare a identitătii culturale a populatiei de tigani în paralel cu integrarea lor socială si cresterea nivelului educativ.

în ce priveste denumirea de rom, chiar dacă ne aflăm în ceasul al 12-lea, este necesar un plan de măsuri diplomatice, întins poate pe mai multi ani, pentru a sensibiliza organismele europene si a se îndrepta această mare eroare de a denumi o populatie transfrontalieră cum sunt tiganii cu un nume atât de apropiat si generator de confuzii, de numele istoric al poporului român.

Luând în considerare progresia demografică până în 2025, când pe fondul declinului de natalitate la români si maghiari si al scăderii mortalitătii la tigani, acestia ar putea reprezenta 11,5% din populatia României, depăsindu-i pe maghiari-, la care adăugăm confuzia din ce în ce mai pregnantă a numelui de rom cu cea de român, pozitia României în familia europeană apare într-o pozitie tot mai îngrijorătoare.

în absenta unui plan concret ce trebuie urmărit cu consecventă, cred că sunt toate sansele ca în constiinta civică europeană să se consolideze credinta că România chiar este tara romilor. " (revenire la forma initiala)

In Italia este o adevarata isterie in ceea ce priveste cazul "romului"
care a omorit in mod accidental (se pare ca era sub influenta alcoolului) 4 tineri (italieni, caci altfel nu se facea atit caz!).
Numele "romului" este MARC AHMETOVIC!!!!!!!!!!!!
Ci vine vorba despre exportul - cum spun italianii in TV. - de infractionalitate din Romania, este citat si numele acestui individ. "Mailat" a cazut complet in anonimat sau ...ne se mai cauta...pe piata.
Acest MARC AHMETOVIC este la arest domiciliar si se pare ca ar avea unele contracte de publicitate, de care ar beneficia dupa urma acestui scandal.
Cind se cere opinia pe strada in cadrul unor interviuri, italianul de rind il numeste ...ROMAN!!!!! Acelasi lucru si in nenumaratele transm.TV. E posib. ca nici macar moderatorii nu sesizeaza ...rezonanta ...MONTENEGRINA A NUMELUI.
Sau cel putin sa-l asocieze ...spatiului " EX JUGOSLAVIA"????
Macar o singura data!!!!

am citit si eu ca tiganul face publicitate la haine din inchisoare si e unul din iugoslavia,dar ziaristi nedocumentati am vazut cu droaia aici.In ziarul stampa aratau o data un tigan care arata o carte de alegator din romania si spunea ca e un pasaport de munca fortata de pe timpul lui ceausescu,ala nici nu stia macar sa citeasca data ca era facuta prin anii95.I-am trimis un email ziaristului cu explicatiile de rigoare si mi a raspuns ca este egal adica"fa lo stesso"deci ptr ei nu are importanza daca e adevarat sau ,important e ca dau stirea bomba.