Monarhiile Europei - incotro?

In Europa mai supravietuiesc, in acest moment, zece monarhii- in Belgia, Marea Britanie, Danemarca, Olanda, Norvegia, Spania si Suedia, incluzand si principatele Liechtenstein si Monaco si Marele Ducat al Luxembourg-ului (tehnic vorbind, si Vaticanul este monarhie).

Alte 21 de familii regale nu au o tara pe care sa o conduca. Cu tron sau fara, familiile regale, cel putin in Europa, sunt considerate vitale pentru identitatea nationala, garantand democratia si unitatea tarii.

Mai are insa monarhia un viitor intr-o Europa care se schimba cu viteza, intr-o epoca definita de structuri suprastatale (UE, NATO, etc.), globalizare si amenintari la adresa securitatii care depasesc puterea de reactie a unui singur stat?

Institutia monarhiei poate parea invechita si demodata celor care traiesc in tari cu traditie republicana, insa cei care au avut parte de o familie regala la putere sau implicata in treburile statului nu ar alege o alta forma de guvernare.

Unele sondaje arata chiar ca monarhiile europene au pana la 85% rata de popularitate printre votantii satui de politicieni.

Chiar daca nu au puterea politica, monarhiile Europei reprezinta o forta de netagaduit.

Unele familii regale au o considerabila influenta politica, altele sunt identificate cu insasi identitatea nationala, altele au rol pur ceremonial, in vreme ce o alta categorie sta "in umbra", ocupandu-se cu diverse afaceri private.

Indiferent ce traseu ar alege, monarhiile nu pot fi trecute cu vederea: pentru ca au "succes" la electorat, in multe tari politicienii doresc sa limiteze prin lege rolul lor.

Monarhiile au insa un atu pe care putini politicieni il poseda cu adevarat, si care le-a asigurat supravietuirea de-a lungul secolelor: se schimba.

Chiar daca schimbarea nu tine intotdeauna pasul cu vremurile, macar monarhiile se modernizeaza - spre deosebire de unii politicieni, care nu sesizeaza ca doar schimbarea profunda, asumata, si nu cea cameleonica, "dupa cum bate vantul", reprezinta cheia succesului.

In ultimii ani, mai multe monarhii (Norvegia, Belgia, Suedia si Danemarca) au luat masuri pentru a permite si fiicelor monarhilor sa acceada la tron, in termeni egali cu fiii.

Altele au luat masuri in ceea ce priveste "apropierea de popor", devenind mai vizibile si mai preocupate de domeniul social, pozitionandu-se drept element de echilibru si pastratori ai valorilor morale ale natiei.

Ca o "ciudatenie" in randul familiilor regale din Europa, un membru al familiei regale romanesti, Principele Radu, a ales sa candideze pentru presedintia Romaniei, amestecand planurile intr-o miscare ce s-ar putea dovedi neinteleapta.

Monarhiile vor continua sa faca parte din peisajul politic al Europei, ceea ce nu se poate spune despre multi politicieni "sezonieri".

Probabil ca nici o republica nu va redeveni monarhie si nici o monarhie nu va ajunge sa vada cum un membru al sau ajunge presedinte de stat, insa familiile regale vor continua sa joace un rol activ si "cu greutate" in viata popoarelor lor, supravietuind pentru ca stiu sa se reinventeze si sa se "plece" o data cu vremurile.

Atractia regalitatii nu se va stinge, nici nu va mai straluci vreodata cu intensitatea din secolele trecute.

AUR se plânge că George Simion nu are acces la comisia de control a SRI. "PNL-PSD continuă acapararea statului român"

Deputata AUR Gianina Şerban acuză că, de patru luni, Birourile permanente reunite al Camerei şi Senatului refuză, fără nicio justificare, să numească un membru al partidului în comisia...

Florin Cîțu iese la atac după tensiunile din coaliție privind candidatura lui Cătălin Cîrstoiu la Capitală. Variantele propuse de fostul premier

Florin Cîţu, fost premier și fost lider PNL, a anunțat că sunt probleme privind „candidatura coaliţiei toxice” în persoana medicului Cătălin Cîrstoiu la Primăria Capitalei. El a...