Un raport intern al NATO care o adaptare urgenta si radicala a Aliantei, la summit-ul de la Bucuresti. Cu NATO confruntat cu un esec in Afganistan, un grup de ofiteri de rang inalt cer o adaptare radicala a Aliantei, despre care sustin ca ar fi paralizata de reguli de luare a deciziilor impovaratoare, scheme de finantare inechitabile si incapacitate de a sustine misiuni pe termen lung, dezvaluie International Herald Tribune.

Raportul de 152 de pagini al militarilor, intitulat Catre o mare strategie pentru o lume nesigura, incearca sa analizeze de ce NATO nu si-a desavarsit transformarea dintr-o organizatie a Razboiului Rece, intr-una capabila sa gestioneze amenintarile si conflictele secolului 21.

Autorii raportului sunt generalul John Shalikashvili, fost presedinte al Statutul Major General si fost commandant NATO, amiralul Jacques Lanxade, fost sef al Statului Major francez, generalul Klaus Naumann, fost sef al Statului Major german, maresalul Peter Inge, fost sef al Statului Major britanic si generalul Henk van den Breemen, fost sef al Statului Major olandez.

Studiul vine intr-un moment foarte important pentru Alianta, care incearca sa finalizeze agenda pentru summit-ul din aprilie, de la Bucuresti.

NATO se va concentra, in capitala Romaniei, mai mult pe Afganistan, extindere si relatiile cu statele din afara NATO, cum ar fi Japonia si Australia, care vor sa contribuie la misiunile Aliantei de mentinere a pacii, dar nu au nici un cuvant de spus in privinta modului in care sunt organizate misiunile.

In interiorul cartierului general NATO, alianta este deja divizata in privinta unei viitoare extinderi, si asupra modului in care summit-ul ar trebui sa se adreseze Croatiei, Georgiei, Ucrainei, si statelor din Balcanii de Vest, care vor sa se alature NATO.

Finantarea misiunilor NATO, una dintre probleme

Jaap de Hoop Scheffer, secretarul general olandez al Aliantei, a cerut in mod repetat o reforma in interiorul ATO, dar majoritatea celor 26 de state membre sunt ezita atat in privinta schimbarii modului de operare a Aliantei, cat si in cresterea cheltuielilor de aparare.

Iar pentru ca deciziile trebuie luate prin consens, diplomatii NATO recunosc ca aceasta poate conduce la amanari, intelegeri fragile si poate impiedica alianta sa o rupa in cele din urma cu era Razboiului Rece.

Dar chiar daca NATO isi asuma una sau mai multe misiuni internationale de mentinere a pacii, cu Afganistanul devenit un test al capacitatii Aliantei de a dovedi ca ii poate infrange pe talibani, si poate aduce stabilitatea pe termen lung in tara, autorii argumenteaza ca statele membre trebuie sa faca totusi fata imenselor provocari ale organizatiei.

Una dintre cele mai mari probleme, declara autorii raportului, este refuzul multora dintre statele member NATO de a contribui cu suficiente trupe si echipamente la Forta Internationala pentru Asistenta si Securitate in Afganstan.

Aceasta in pofida faptului ca NATO are peste 2 milioane de militari si aproape o mie de elicoptere sub comanda sa.

Autorii raportului scriu ca daca anumiti membrii NATO refuza sa contribuie, ar trebui sa fie exclusi de la luarea deciziilor, in ce priveste operatiunile militare. Dar nu este solutia optima.

De la misiuni autofinantate, la buget comun

Raportul cere si schimbarea modului de finantare a misiunilor. De zeci de ani, misiunile sunt finantate in baza principiului ca orice tara care trimite trupe sau echipament militar, trebuie sa suporte costurile.

Aceasta inseamna ca Statele Unite, Marea Britanie, Franta, Canada, Olanda, Polonia si Germania poarta cea mai mare responsabilitate, pentru ca ele participa in numar mare la misiunile NATO. Rezultatul este cresterea sentimentului de frustrare in randul acestor aliati, si in timp, erodarea solidaritatii NATO. Raportul cere abandonarea actualului sistem de finantare a misiunilor, si introducerea unui buget de operatiuni finantat in comun. Tarile din cadrul Aliantei sunt de accord de cele mai multe ori cu o misiune, dar cand se pune problema furnizarii de trupe si a finantarii lor, multi refuza sa contribuie, se plang comandantii militari NATO. (Ada Voicu)

Articol citit de 1982 ori