Presa noastra, de la gaina care naste pui vii la Elodia Sambata, 16 August 2008, ora 23:59

TEXT SIZE: 

Dupa 20 de ani de libertate de exprimare, Ceausescu nu e mort, gaina inca naste pui vii, doar ca avortonii de azi sunt fara sare si piper, iar FSN este trecutul tuturor politicenilor democrati de azi.

C-o fi ingropat sau nu Ceausescu la cimitirul Ghencea, ca se va intoarce, cum scrie pe peretii in deriva ai Centrului Istoric din Bucuresti, fostul dictator nu a fost lasat sa moara, ci traieste in continuare in memoria colectiva.

E totusi trist ca timp de 20 de ani presa romana nu a reusit sa duca la etapa de satietate subiecte precum gaina care a nascut pui vii, Ceausescu, Securitate, FSN, mineriade. Toate devin actuale in alegeri si nu numai. Nu ma credeti? Uitati-va prin ziare si imi veti da dreptate.

Ce spunea Ion Cristoiu despre Evenimentul Zilei din anii ’90, care a reusit sa nasca o gaina cu pui vii? "Cererea pentru astfel de stiri era mare, corespondentii intrecandu-se in inventii. Oricum, cei din Iasi, din Moldova in general, erau cei mai tari. Credibilitatea era mare. Acolo se poate intampla orice...

Ca stire de proza, cea cu gaina e excelenta. Mai stiu eu una cu un cetatean care afirma ca are un radio implantat in masea cu care prinde Europa Libera... In fond, prin astfel de stiri, autorii sunt un fel de Marquez si spatiul creat de ei, un Macondo romanesc. Aceste stiri nu fac rau nimanui, nu calomniaza. Care e problema?

As face diferenta intre senzationalul creat, mai ales pe TV, de stirile despre violenta, multe dintre ele inventate, si stirile gen "gaina cu pui vii", care sunt, pur si simplu, stiri dintr-o Romanie tembela, stiri gogoliene in care cineva poate fura curcubeul si asta sa devina credibil. Eu as publica in continuare acest al doilea gen de stiri..."

Astazi, la 20 de ani de la Revolutie sau lovitura de stat sau ce-o fi fost, ca nici acum nu se stie cu exactitate, vestitul strigat al lui Heliade Radulescu "Scriti, baieti, numai scriti" inca este legea de baza a gazetariei romanesti.

Desi se spune ca presa este a patra putere in stat, ca este, alaturi de Constitutie, garantul democratiei, ca pe langa functiile de informare, de legatura, de divertisment, are si rol educativ, presa romana reuseste sa dezamageasca cu gratie.

Astazi, gaina cu pui vii a suferit mutatii bizare si deloc amuzante. Este, pe rand, telenovela Elodia ajunsa la nu stiu cate episoade, stirile de la ora 5, sexul care vinde orice, crearea de non-valori, promovarea unor vedete care habar n-au cum se scrie "tu sti(i)" si chiar incercarea de a face chiar si o stire politica sa para senzationala.

O alta moda este agatarea cititorului printr-un titlu interesant, dar care n-are nici in clin nici in maneca cu textul in sine. Nu m-ar mira nici daca as citi, si nu in Libertatea, Cancan sau Click, ca "latura ezoterica a francmasoneriei" politicii romanesti este un fir de par de pe un picior neepilat al unui politician roman, care, evident, poarta kilt.

Jurnalistul roman

Presa din Romania a inceput sub semnul elanurilor romantice, al mizelor politice, al crearii identitatii nationale si, ulterior, a statului de drept. In tot acest timp, presa romana a fost prizoniera unui asemenea ideal si a consecintelor derivate din el.

Presa din Romania a fost inca de la inceputurile ei si este o presa cu o identitate incerta penduland intre atasamente politice evidente si rabufniri agresive de autonomie, intre aspiratia literara si tentatia senzationalismului ieftin, intre morga si populism, intre onestitate, devotiune fata de un ideal jurnalistic si arivismul grobian.

Pe acest fond, valorile irationale precum inspiratia, talentul, clipa de har, norocul - si nu valorile rationale de tip constiinta profesionala, norme deontologice, categorii de analiza specifice acestui domeniu, tehnici de lucru - au constituit termenii de referinta in conturarea portretului jurnalistului autohton.

Concret, ani de-a randul exercitiul jurnalistic s-a definit prin improvizatie, nu prin proceduri, astfel ca jurnalismul a fost conceput, atat de cei care il practicau, cat si de cei care il consumau, ca si simpla indeletnicire, si nu ca o profesie: invatarea jurnalismului in redactii pe stilul "te descurci tu", vezi tu ce faci".

Ideologia promovata de breasla autohtona, ideologia consacrata, legitimata si facuta atractiva mai ales prin discursul maestrilor sau vedetelor profesiei, a idealizat aceste valori irationale si le-a impus in fata tinerilor novici si chiar a opiniei publice drept unice idealuri si repere identitare ale activitatii jurnalistice.

Inca nu exista ziaristi specializati pe domenii, ci doar arivisti care nu se inchina decat unui singur zeu, banul, fara sa-i intereseze subiectul. Inca mai sunt redactii unde jurnalistilor li se cere sa scrie la comanda, li se spune cum sa gandeasca si cum sa scrie. Toate astea doar pentru a promova interesele financiare, unele murdare, ale celor care platesc.

O alta problema ar fi ca una bucata articol, stire, orice text de presa trece prin mai multe maini: editori, sefi de sectii sau departamente, secretar general de redactie, redactori sefi adjuncti, redactor sef, director. Iar ierarhia din presa este o arma cu doua taisuri. Cand nu exista interese la mijloc, textul este mai bine verificat, iar varianta finala este una corecta, insa nu sunt rare situatiile in care un text politic exact ajunge o stire senzationala pentru ca asa da bine.

Impartialitatea presei din Romania

In scolile de jurnalism se promoveaza impartialitatea presei, insa un astfel de ideal este de la bun inceput doar o utopie: un articol de presa scris de un jurnalist si nu de un robot nu are cum sa fie obiectiv si nici impartial. Ca nu-si scrie negru pe alb simpatiile politice este alta poveste! Insa un text de presa, la fel ca orice alt text, este rezultatul gandirii unei persoane.

Mai mult, cum putem vorbi de impartialitate cand presa din Romania depinde de cativa proprietari romani interesati sa-si faca jocurile politico-economice si de alti cativa straini pusi pe distrus ce a mai ramas din spiritul romanesc?

Deja nu mai conteaza ce e real si ce nu, ce e exact si ce nu pentru ca exagerarile au mare priza la public. Public care, la randul lui, acuza presa ca nu isi ia in serios rolul educativ.

Dragi cititori, cine sa va mai inteleaga? Nu ne ducem mai departe, ci luam drept exemplu Ziare.com. Nastase si Mitrea, romani mai presus de lege a facut 2.307 citiri in contextul in care este un subiect discutat de vreo cativa ani, in timp ce, surpriza, Romanii fac sex 10 minute, germanii 2 ore, a facut 12.657 de citiri. Poate ca presa incearca sa educe, dar cum sa educe daca nu are pe cine? Si cu ce riscuri?

Dupa toate astea, probabil va intrebati ce mai insemna presa din Romania si daca mai exista texte corecte. Da, mai exista. Din cand in cand, se mai face si presa adevarata in Romania. Mai exista si jurnalisti care se lupta pentru adevarul pe care il promoveaza, redactii neafiliate politic, ziaristi injurati si ponegriti tentati cu spagi de businessmanii mioritici, care ii dispretuiesc, dar nu ar da in vileag nicio presiune si nici un santaj cu care a venit vreun ziarist la ei.

CNA si masacrarea limbii romane

In urma raportului de monitorizare privind corectitudinea limbii romane folosite in audiovizual, Rasvan Popescu, presedintele CNA, anunta masuri drastice aplicate posturilor care masacreaza limba romana. "Trecem la masuri mai dure fara nicio placere, dar nu putem sa ne uitam cum se degradeaza limba romana in audiovizual", a declarat Popescu.

Pe langa amenzile si somatiile care trebuie afisate de posturile vizate, numele moderatorului care a facut greseala va fi inclus in mesaj si difuzat de trei ori, in prime-time. "Pentru unele posturi, banii nu inseamna mare lucru, dar pe cei direct nominalizati s-ar putea sa-i arda", a precizat Popescu.

Un alt PAS pentru ameliorarea uzului limbii va fi facut in toamna, cand CNA, impreuna cu Ministerul Educatiei, va edita o brosura cu cele mai grave si mai des intalnite greseli de limba difuzate pe posturile tv.

Brosura va fi distribuita in scoli si recomandata drept material didactic, urmand ca Ministerul Educatiei sa se decida asupra statutului de obligativitate al acestui material. Numele moderatorilor care au gafat in direct nu vor fi insa mentionate.

In luna mai, unele dintre posturi au acumulat mai multe greseli din cauza temelor electorale care au precipitat discutiile, de aceea evaluarea se va face pe tot intervalul scurs din octombrie pana in mai.

Printre posturile cel mai intens somate care nu si-au revizuit comportamentul lingvistic se numara TVR 1, TVR Cultural, Antena 1 , National TV si OTV. Potrivit raportului, revin cu obstinatie greseli precum omiterea lui "pe" inainte de "care" si dezacordurile dintre subiect si predicat.

Folosite gresit sunt si cateva forme verbale: "vroiam" in loc de "voiam", "sa aibe" in loc de "sa aiba", "trebuiesc" in loc de "trebuie", varianta frecventa printre gafele lingvistice ale postului OTV. Una dintre cele mai frecvente greseli de lexic si semantica e cauzata de confuzia dintre "constiinta" si "cunostinta", de care se fac vinovati mai multi redactori sau moderatori de la diverse posturi tv.

Si totusi, ce ne facem oare cu codul deontologic, cu logica, cu rolul de fondator de opinie pe care il are presa? Tot ce-mi vine acum in minte este o poveste a unui prieten care si-a depus dosarul cu documentele necesare pentru o bursa de studiu in Germania. Intamplarea a facut sa nu aiba si notele din primul an de facultate, ci doar din anul doi, ca in Romania se poate orice.

Or, daca exista documentul din anul doi de facultate, era clar ca la baza lui a stat documentul din anul intai. Ce a spus secretara? "Noi nu lucram cu logica, dom’le". Cam asa si presa din Romania.

Articol citit de 3145 ori