Raport ONG: Situatia din justitie este foarte grava, nu grava

Reprezentantii organizatiilor neguvernamentale care monitorizeaza starea justitiei considera ca situatia este "foarte grava" si critica unele schimbari legislative, despre care spun ca au dat mari batai de cap sistemului judiciar si pot provoca critici in raportul Comisiei Europene de miercuri.

Doua rapoarte realizate de organizatiile neguvernamentale inaintea raportului pe justitie asteptat miercuri de la Comisia Europeana fac referire directa la modificari legislative cu efecte negative asupra sistemului, informeaza NewsIn.

Astfel, Initiativa pentru o justitie curata (IJC) sustine, in raportul privind justitia si lupta anticoruptie facut public saptamana trecuta, ca politicienii din Parlament, Guvern, dar si reprezentanti din Ministerul Justitiei (MJ), Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) sau Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au blocat sistematic si constient eforturile de reforma a justitiei si eforturile anticoruptie.

Cele mai grave reglementari sunt cele propuse pentru Codul penal si Codul de procedura penala, modificari ce pot pune in pericol capacitatea intregii Uniuni Europene de a lupta impotriva criminalitatii organizate si a terorismului si sa anuleze credibilitatea Romaniei in acest domeniu, arata raportul Initiativei pentru o justitie curata.

Una dintre cele mai grave modificari din Codul de procedura penala se refera la eliminarea autorizatiilor provizorii de interceptare emise de procuror pentru maxim 48 de ore, ordonantele intrand, acum, in competenta judecatorilor.

O alta modificare, ce ar putea pune grave probleme sistemului judiciar, este legata de perchezitia domiciliara transformata "intr-un instrument complet ineficient", persoana perchezitionata urmand sa fie prevenita inaintea emiterii unei autorizatii de perchezitie de catre judecator, potrivit Initiativei pentru o justitie curata.

A treia modificare criticata in raport este limitarea competentelor procurorilor, acestia pierzand competenta de a interzice infractorilor sa paraseasca localitatea sau tara pe durata urmaririi penale.

Aceasta prevedere, in afara retinerii pentru 24 de ore, era singura masura pe procurorii o puteau dispune pentru a se asigura ca persoana investigata nu dispare pe parcursul anchetei.

Transparency International (TI) Romania sesizeaza, la randul ei, in raportul global anticoruptie, o alta modificare a Codului penal, din iulie 2006, legata de incriminarea conflictelor de interese.

Potrivit TI, in mod derutant, atat prevederile legale administrative, cat si cele penale, sunt aplicabile simultan, astfel incat un functionar public ar putea fi sanctionat penal pentru conflict de interese, insa poate fi si victima unei decizii administrative - emisa in conditiile unui conflict de interese - ce ar putea fi nevoita sa inceapa un proces civil pentru a obtine reparatii.

Pe de alta parte, directorul executiv Transparency Romania, Victor Alistar (foto), crede ca sunt mai multe reglementari care ar trebui sa fie introduse in noul Cod penal, acesta nefiind inca intr-o forma finala.

"De exemplu, ar trebui introdus malpraxisul in toate meseriile sau inselaciunea in contracte care afecteaza mediul economic si investitorii straini in Romania, o prevedere privind camataria. Ar mai trebui, totodata, sa se rezolve carambolul din legile proprietatii", a adaugat Victor Alistar.

Activitatea ANI este imposibila

O alta modificare legislativa care a adus probleme in justitie este legea Agentiei Nationale de Intergitate (ANI), potrivit raportului Initiativei pentru o justitie curata.

Documentul sutine ca, in acest moment, este dificil de anticipat daca si in ce masura ANI se va bucura de independenta, mai ales dupa ultimele modificari ale legii. De asemenea, ANI nu mai adopta decizii obligatorii, ci doar constatari care sunt trimise instantelor de judecata.

Situatia din justitie este foarte grava, nu grava

In ceea ce priveste blocarea dosarelor de inalta coruptie in Parlament, seful TI Romania, Victor Alistar, declara ca acestea ar trebui sa primeasca avizul pentru ca procurorii sa poata da o rezolutie in aceste dosare.

"La baza acestei chestiuni sta, pe de o parte, gresita interpretare a legislatiei si, pe de alta parte, decizia Curtii Constitutionale care a bulversat sistemul. Ar trebui sa se dea avizul pentru ca, dupa aceea, procurorii sa faca toate demersurile necesare si sa ajunga la concluzia la care au ajuns si in cazul altor fapte de coruptie trimise in judecata. Sau sa ajunga la o decizie de neincepere a urmaririi penale", mai spune Alistar.

Dupa Alistar, Romania mai are nevoie de mult timp pentru a nu mai primi critici negative cu privire la situatia justitiei.

"Din pacate, vom avea nevoie de mult timp pana vom scapa de aceste critici. Situatia din justitie este foarte grava, nu grava. Daca nu vom reusi sa avem responsabilitatea idividuala a magistratului se va blama, in continuare, intregul sistem. Cine greseste trebuie sa plateasca. As vrea sa aud nu numai critici, ci si solutii", sustine directorul TI Romania.

Comisia a stabilit in 2007, in cazul Romaniei, patru obiective de referinta care vor fi evaluate in raportul din iulie, prin mecanismul de cooperare si verificare.

Astfel, Romania trebuie sa asigure un proces judiciar mai transparent si mai eficient, printr-o responsabilizare crescuta a Consiliului Superior al Magistraturii si printr-o marire a capacitatii acesteia.

Romania trebuie sa raporteze si sa monitorizeze impactul aplicarii noilor coduri de procedura civila si penala.

Conform proiectului de raport, aderarea Romaniei la spatiul Schengen si grupul Euro ar putea fi amanata, daca nu se obtin condamnari in cazurile de coruptie la nivel inalt, iar clasa politica romaneasca nu sprijina ferm si "fara echivoc" reforma justitiei.