Raport american: Romania, tara drogurilor
Potrivit documentului, Romania nu este o sursa majora de droguri ilicite, ci serveste ca tara de tranzit pentru narcotice, aflata pe ruta consacrata a Balcanilor de Nord, care este folosita pentru transportul derivatelor opiacee - precum opiu, baza de morfina si heroina - din Afganistan catre Europa Centrala si de Vest.
Pe de alta parte, Romania se afla pe o ruta - aflata in plina dezvoltare - folosita pentru tranzitul drogurilor sintetice dinspre vestul si nordul Europei catre Est. In Romania au inceput recent sa fie produse mici cantitati de amfetamine si tara este folosita, de asemenea, ca punct de tranzit pentru cocaina sud-americana destinata Europei de Vest, in special prin portul Constanta.
Raportul noteaza, de asemenea, ca in 2007 in Romania s-au facut cateva capturi majore de droguri si mentioneaza eforturile de a implementa strategia nationala antidrog pentru 2005-2008.
Ruta consacrata. Heroina si opiul din Afganistan ajung in Turcia si Bulgaria, apoi in Romania, si de aici catre Europa Centrala si de Vest. Romania se afla pe ruta Balcanilor de Nord si este, prin urmare, o tara de tranzit pentru narcotice avand ca punct de origine Asia de Sud-Vest.
Narcoticele ilicite din Afganistan intra in Romania atat prin nord si est, cat si pe la granita sudica, cu Bulgaria.
Pentru transportul terestru se recurge atat la vehicule de marfa, cat si la cele de pasageri. Totusi, drogurile, in primul rand heroina, sunt aduse in tara prin portul Constanta - la bordul unor nave comerciale - si pe la granita cu Republica Moldova, dar sunt introduse si prin aeroporturile internationale ale tarii.
Odata ajunse in Romania, drogurile sunt dirijate fie catre nord-vest, prin Ungaria, fie spre vest, prin Serbia. Politia estimeaza ca 80% din drogurile care intra in Romania ajung in Europa de Vest.
O noua ruta. Romania se afla, de asemenea, pe o ruta de tranzit aflata in plina dezvoltare care merge in sens invers, dinspre Europa Occidentala si de Nord catre Est. O mare cantitate din substantele chimice precursoare tranziteaza Romania dinspre tarile Europei de Vest catre Turcia.
Romania nu este un producator semnificativ de narcotice ilicite, spune raportul. Totusi, exista o mica productie interna de amfetamine.
Rol de depozitare. Romania capata un rol din ce in ce mai mare ca loc de depozitare a drogurilor ilicite inainte ca ele sa fie transportate catre alte tari europene.
Consumul de narcotice in Romania a fost pana acum scazut, dar situatia pare sa se schimbe incet-incet. Guvernul roman a devenit din ce in ce mai ingrijorat in legatura cu consumul intern de droguri, noteaza raportul. Heroina si marijuana sunt principalele droguri consumate in Romania, dar totusi se inregistreaza o crestere a folosirii unor droguri sintetice precum Ecstasy in randul unor segmente ale tinerilor.
Oficialii prognozeaza, de asemenea, o crestere a consumului intern de heroina. Raportul pune in legatura aceste fenomene de crestere a consumului cu o sporire a veniturilor pe care le au la dispozitie tinerii romani.
Capturi. Raportul aminteste ca in primul semestru al anului 2007 autoritatile romane au confiscat 165,78 kilograme de droguri ilicite, intre care 117,65 kilograme de heroina, 45 de kilograme de cocaina, 38,02 kilograme de canabis, 3,31 kilograme de hasis si 18.559 de pastile de amfetamina si derivate ale acesteia.
In aceeasi perioada, au fost anchetate 2.674 de persoane pentru trafic, posesie si consum de droguri, ceea ce a reprezentat o crestere de 136,84% comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut. Au fost puse sub acuzare 393 de persoane, iar 246 au fost plasate in arest preverntiv. Justitia romana a condamnat 328 de indivizi, dintre care 313 au primit sentinte cu inchisoare.
Coruptia ramane o problema serioasa in cadrul guvernului roman, inclusiv in domeniul judiciar si al aplicarii legii, potrivit raportului, care nu dezvolta aceasta afirmatie, ci, dimpotriva, aduce elemente care arata determinarea autoritatilor romane de a lupta impotriva acestui fenomen.
Astfel, arata raportul, codul etic al politistilor prevede reguli stricte pentru comportamentul profesional al fortelor care aplica legea si descurajeaza coruptia, folosirea fortei, tortura si comportamentul neconform cu legea. In plus, guvernul a creat o comisie permanenta in cadrul Ministerului Internelor si Reformelor Administrative pentru a monitoriza respectarea codului etic. De asemenea, unitatea anticoruptiedin cadrul MIRA a intreprins cateva operatiuni interne sub acoperire vizandu-i pe politisti.
Ca politica guvernamentala, Romania nu incurajeaza si nu faciliteaza producerea sau distributia ilicita de narcotice, droguri sau alte susbstante psihotrope si nici spalarea veniturilor de pe urma tranzactiilor ilicite cu droguri, afirma raportul. Oficialii romani de rang inalt nu sunt implicati, nu incurajeaza si nu faciliteaza producerea sau distribuirea ilicita de substante sau droguri periculoase sau spalarea de bani provenind din tranzactii ilegale, adauga documentul.
Masuri. Au fost initiate aproximativ 870 de programe de prevenire, in primul semestru al anului 2007, inclusiv programe impotriva consumului de droguri destinate familiilor, scolilor sau comunitatilor. Programele de dezintoxicare se desfasoara prin intermediul spitalelor, dar tratamentele sunt limitate sever. Aceste programe sunt insa impiedicate de lipsa de resurse si de personal cu o pregatire adecvata.
Bani. In 2006, SUA au acordat Romaniei asistenta in valoare de 1.724.000 de dolari pentru a-si devolta capacitatile impotriva infractiunilor cibernetice si a drogurilor, pentru a-si reforma sistemul penal, a combate criminalitatea si coruptia. In 2007, ajutorul american s-a ridicat la circa 1.329.000 de dolari acordati in cadrul Centrului pentru combaterea criminalitatii transfrontaliere de la SECI.
Criminalitatea legata de droguri pare sa fie in crestere in Romania, avertizeaza raportul, dar Statele Unite sunt pregatite sa asiste Romania si tarile din jur pentru combaterea acestei provocari din ce in ce mai amenintatoare, conchide documentul Departamentului de Stat.