Cel mai mare experiment stiintific din istorie a inceput miercuri la ora 10, in Elvetia, insa finalul Universului nu a venit inca.
Cel mai puternic accelerator de particule construit vreodata, denumit "Large Hadron Collider" (LHC), a fost pus in functiune la ora 10 (ora Romaniei), la Geneva.
Intentia savantilor este sa afle ce s-a petrecut in urma cu 13,7 miliarde de ani, la Big Bang (marea explozie care a dus la crearea Universului). Mai multi cercetatori controversati i-au acuzat pe cei de la CERN ca experimentul lor va atrage sfarsitul planetei noastre si, poate, chiar pe cel al Universului. Ipoteza ingrozitoare: se va crea o gaura neagra imensa, care ne va absorbi pe toti.
Generatorul, la care au lucrat de peste 10 ani circa 5.000 de fizicieni si ingineri si a carui realizare a costat 3,76 miliarde de euro, este cel mai mare proiect stiintific din ultimii ani.
Acceleratorul de particule Large Hadron Collider, cel mai mare din lume, va folosi sase magneti imensi, aflati in niste incaperi subterane de marimea unor catedrale, care vor injecta fascicule de particule intr-un tunel cu o circumferinta de 27 de kilometri, unde se vor ciocni unele de altele cu o viteza apropiata de cea a luminii, informeaza AFP.
Computerele vor analiza particulele rezultate, cautand indicii despre ceea ce s-a intamplat in momentul Big Bang-ului si vor urmari concepte abstracte precum "materia intunecata", "energia intunecata" si bosonul Higgs, o particula despre care se crede ca este cea care a facut posibila aparitia Universului.
Experimentele vor genera un volum urias de date, de 15 milioane de gigaocteti de date culese pe an, o coloana de 20 de kilometri de CD-uri. Acestea vor fi repartizate spre 200 de centre de analiza din lume, care le vor stoca si examina, scrie Reuters.
Ideea experimentului este de a reproduce momentul din urma cu 15 miliarde de ani cand, dupa cred cosmologii, un obiect de marimea unei monede mici, dens si fierbinte dincolo de ceea ce isi poate imagina mintea omeneasca, a explodat, extinzandu-se rapid pentru a crea stele, planete si, in cele din urma, viata.
Procedeul presupune pomparea unui fascicul de particule cu o viteza apropiata de cea a luminii in jurul tunelului subteran. Apoi, cercetatorii vor pompa fascicule in directia opusa, dupa care vor introduce noi fascicule in ambele directii, pentru a genera din ce in ce mai multe coliziuni intre particule, ceea ce se va intampla insa spre sfarsitul anului.
Coliziunile minuscule care vor recrea caldura si energia Big Bangului vor fi urmarite de cele patru detectoare ultasofisticate. Detectoarele vor monitoriza modul cum miliardele de particule apar din coliziuni, modul cum acestea se imbina, se dezbina sau pur si simplu dispar.
Cercetatorii spera ca, in urma analizei, sa identifice particula Higgs, numita dupa cercetatorul scotian Peter Higgs, care a propus-o in 1964 pentru a explica modul in care materia capata masa.