Suveranitatile fictive - ce viitor au miscarile nationaliste?

Lumea regreseaza incet catre o forma de tribalism, pe masura ce economia devine tot mai globalizata. Asa se explica explozia de miscari nationaliste separatiste care zguduie diferite colturi ale lumii.

Robert Skidelsky , membru al Camerei Lorzilor si profesor emeritus de economie politica la Warwick University, sustine ca lumea ce confrunta cu un val de suveranitati fictive, in semn de revolta fata de "imperii" si fata de globalizare.

In urma cu un an, doua regiuni separatiste georgiene au reusit sa-si "castige" independenta cu ajutorul armelor rusesti, proclamandu-se republica Osetia de Sud si respectiv Anhazia.

Cele doua, cu o populatie combinata de 300.000 de persoane, si-au declarat "independenta", au creat doua noi entitati suverane fictive si si-au asumat imediat insemnele oficiale ale statalitatii: eroi nationali, unforme colorate, imn, posturi de frontiera, forte militare, parlamente si, cel mai important, noi oportunitati pentru trafic de toate felurile si coruptie.

Pana acum, doar Rusia (in semn de raliere fata de recunoasterea Kosovo de catre Occident) si Nicaragua au recunoscut cele doua entitati.

O alta "suveranitate fictiva" este autoproclamata "republica" transnistreana (cu o populatie de 700.000 de persoane), o fasie de pamant intre Moldova si Ucraina.

Nerecunoscuta de nimeni in lume in afara de Rusia, "independenta" sa este garantata de prezenta militara rusa in zona. Birocratia, coruptia si traficul de marfuri si persoane sunt la ele acasa in aceasta regiune uitata de lume.

Cele trei entitati statale nu fac decat sa sublinieze o tendinta a ultimului secol: se constata o crestere constanta a numarului statelor mici, datorita in principal revoltelor nationaliste impotriva imperiilor multi-nationale. Ultimul val de republici separatiste a urmat destramarii URSS.

3.000 de microstate?

Populatia lumii este de aproximativ sase miliarde. Daca oamenii s-ar imparti in unitati independente din punct de vedere politic de cate doua milioane de persoane fiecare, ar rezulta 3.000 de micro-state, fiecare refuzand alta suveranitate decat a sa.

Este o reteta sigura pentru anarhia globala. Cu toate acestea, fragmentarea statelor este un fenomen foarte actual.

Pana si democratii vechi precum Marea Britanie se gasesc in situatia de a avea miscari separatiste puternice.

Cresterea micro-nationalismului nu este doar consecinta revoltei impotriva imperiilor, ci si impotriva globalizarii.

Exista o rezistenta larg raspandita impotriva ideii ca statele moderne isi inregimenteaza cetatenii intr-o piata globala dominata de imperativele eficientei si produsului cel mai ieftin, indiferent de pagubele pe care le produc astfel activitatilor non-economice.

Aceasta rezistenta este cu atat mai mult intarita cand economia globala o ia la vale. Asumarea identitatii nationale este o modalitate de combatere a fortelor impersonale si autoritatilor.

Natiuni cu propria lor istorie culturala

Semnul de egalitate intre stat si natiune nu mai poate fi pus in acest moment. O "natiune" este, la baza, o entitate etno-lingvistica (ocazional, religioasa), si pentru ca prin limba se transmite cultura, fiecare natiune va avea propria istorie culturala.

Statul, in schimb, este o constructie politica, care are ca scop pastrarea pacii intr-un teritoriu viabil din punct de vedere economic. Pur si simplu exista prea multe "natiuni", actuale sau potentiale, pentru a forma baza unui sistem international de state.

Unul dintre motive pentru aceasta situatie, in afara de anarhia globala, ar fi ca aceste natiuni au fost amestecate intre ele pentru perioade atat de lungi de timp incat nu mai pot fi acum "descurcate".

Micro-statele nu vor fi niciodata suficient de mici pentru a satisface standardele de integritate culturala a sustinatorilor lor.

Asa ca dezvoltarea acestui tip de state este o cale gresita - singura solutie eficienta este forma democratica a federalismului, care poate conserva suficienta autoritate centrala pentru mecanismele statale, respectand in acelasi timp culturile locale si regionale.

Vizita președintele României, Klaus Iohannis, în Coreea de Sud. Vor fi semnate colaborări pe apărare și energie nucleară

Preşedintele Klaus Iohannis va efectua, săptămâna viitoare, de luni până miercuri, o vizită oficială în Republica Coreea, la invitaţia omologului său, Yoon Suk Yeol, informează...

PNL și PSD așteaptă "clarificări" de la Cătălin Cîrstoiu, "în această săptămână". Când va fi anunțată decizia în privința candidatului la Primăria Capitalei

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat, joi seară, că, în acest moment, Cătălin Cîrstoiu este candidatul alianţei PSD-PNL, dar acesta trebuie să clarifice public toate aspectele care...