Trei, Doamne, si toti trei pentru Cotroceni? Marti, 15 Iulie 2008, ora 12:08

TEXT SIZE: 

Pe masura ce se apropie alegerile parlamentare, intra din ce in ce mai mult in discutie si prezidentialele de anul viitor. Din ce in ce mai mult, dar inca prea putin. Partidele par sa nu fi inteles inca felul in care trebuie impusa imaginea unui candidat la cea mai inalta functie in stat si au impresia ca modelul sprintului atipic al lui Traian Basescu nu este doar o exceptie.

Deocamdata spre linia de start se indrepta doi candidati, unul aproape cert, unul foarte posibil. Un al treilea potential candidat neaga eventuale intentii prezidentiale, insa propria strategie si declaratiile ce-l inconjoara par sa-l contrazica.

Manat de obsesii

Adrian Nastase trepideaza sa mai candideze inca o data impotriva lui Traian Basescu. Nu atat la presedintie, cat impotriva lui Traian Basescu. Din ce in ce mai sigur ca va scapa de urmarirea penala gratie colegilor si suit pe valul entuziasmului general din PSD, care deja se vede instalat la butoanele puterii, fostul premier pare a crede cu sinceritate ca are sanse reale sa invinga.

Ca sa-si vada visul cu ochii, i-a vandut lui Mircea Geoana linistea la sefia partidului contra posibilitatii de a candida. Ba chiar se vorbeste despre un posibil tandem Geoana - premier, Nastase - presedinte.

Un tandem, daca nu imposibil, cel putin inversat, cat timp eventuala nominalizare a lui Geoana pentru formarea viitorului cabinet depinde exclusiv de Traian Basescu. Dar ce nu promite omul ca sa-si maximizeze sansele?

Dincolo de ceea ce vrea sa creada Adrian Nastase, sansele lui reale sa castige prezidentialele sunt foarte mici. Si cel mai mare impediment il reprezinta tocmai blocarea dosarelor sale penale. Un om care fuge cu atata disperare de judecata, in loc sa se duca linistit spre ea in cautarea achitarii, este un om care se teme de ceva. Iar aceasta suspiciune ii va fi piatra de moara in campanie. Si inca vorbim doar despre dosarele de pana acum. Se pare insa ca mai sunt si alte acuzatii la care va avea de raspuns in urmatoarea perioada.

In plus, Adrian Nastase nu este genul de personaj politic cu priza la public. Cand e natural este arogant si distant, cand vrea sa fie popular devine fals si nu convinge. Orice ar face, nu poate depasi acest handicap care in fata lui Traian Basescu va fi intotdeauna fatal.

Obsesia infruntarii cu actualul presedinte, dublata de suficienta total nerealista, l-ar putea arunca pe Adrian Nastase intr-o capcana. In laboratoarele PSD pare sa fie deja la dospit o alta candidatura dupa modelul deja consacrat la localele din Bucuresti.

Un astfel de scenariu presupune insa existenta unui iepure. Adica a unui candidat de tip Diaconescu, fara sanse reale, dar care sa asigure in egala masura conservarea pana in turul al doilea a voturilor electoratului de baza si onorabilitatea adevaratului candidat, mascat in independent. Sa fie un iepure numit Adrian Nastase?

Noul Traian Basescu

Dar cine sa fie independentul? Cel de serviciu, evident! Sorin Oprescu. Primarul general al Capitalei se jura ca nu vrea decat sa slujeasca Bucurestiul inca vreo doua mandate, dar vorbele cu valoare de premonitie ale lui Miron Mitrea par sa ridice intr-un coltisor cortina din fata scenariului deja schitat: daca un val popular il va impinge pe Oprescu spre candidatura la presedintie?

Mitrea se astepta ca doctorul sa nu reziste tentatiei. Chiar asa, cum sa-i refuze pe fanii disperati care, smulgandu-si hainele de pe ei, il vor ruga sa ia drumul Cotrocenilor?

Deocamdata, Sorin Oprescu urmeaza pas cu pas modelul Basescu. Il copiaza cu semne de punctuatie. De la discursul antisistem, la felul in care si-a construit sloganele, la razboiul pe viata si pe moarte cu directorii din primarie si anatemizarea lor in sedinta de consiliu.

Probabil ca, la fel ca pe Traian Basescu, sicanele majoritatii din Consiliul General, care deja i-a sabotat vreo doua proiecte, il vor victimiza, dandu-i in acelasi timp posibilitatea sa-si justifice credibil esecurile - eu am vrut, ei nu m-au lasat!

Discursul in forta, cu metafore sangerande, prinde, chiar daca nu are prea multa substanta, carisma e remarcabila, cateva succese va avea macar prin finalizarea proiectelor deja incepute, iar Razvan Murgeanu va duce greul, ca pana acum.

Sorin Oprescu a preluat pana si cruciada anticoruptie al lui Traian Basescu, razboindu-se cu "scheletii" din dulapurile primariei, iar alungarea firmei Dalli, chiar daca ar putea fi rasturnata in instanta, trebuie ca i-a multumit pe bucurestenii care ii urau cu sete pe taxatorii de prin parcari.

Cine mai are timp sa verifice pana la prezidentiale ce "scheleti" noi au luat locul celor vechi ?

In plus, spre deosebire de anticoruptia presedintelui, care pare sa fie in impas, a lui e nou-nouta si la nivelul la care cetateanul o simte cel mai tare pe propria piele, chiar daca acest nivel este derizoriu comparativ cu marea coruptie.

Totul e ca Sorin Oprescu, celebru pentru inconsecventa si superficialitate, sa reziste in aceasta lupta. Batalia pe care pare sa si-o fi ales se duce la inaltime mare, acolo unde aerul e tare, iar riscul fie iti ia mintile, fie sa te doboare e foarte mare.

Specialistul imprevizibil al campaniilor

Traian Basescu, a carui candidatura e certa, daca nu cumva pe scena politica se va produce in urmatorul an vreun seism devastator, are multe motive reale de ingrijorare.

Dupa ce in urma cu un an victoria sa inca din primul tur era sigura, acum sondajele ii dau sub 50%, iar Sorin Oprescu ii sulfa in ceafa.

Razboiul de gherila, solitar, al ultimilor 3 ani l-a uzat enorm. In plus, in politica nu este suficient sa demolezi, oricat de necesara este aceasta operatiune, ci e nevoie sa si pui ceva in loc.

Adica exact ceea ce Traian Basescu nu a reusit. Acum pare in pana de solutii. Dupa pierderea Bucurestiului, presedintele apare in deriva, fara nicio strategie in sertar, o imagine improprie lui si paguboasa din punct de vedere electoral.

Cel mai important proiect al lui, lupta anticoruptie, e la limita esecului, fiind preluata cu succes, la fel ca discursul viguros antisistem, de Sorin Oprescu.

Daca in toamna Traian Basescu va fi, in ultima instanta, nevoit sa numeasca un premier PSD, va fi considerat infrant. Ar deveni un presedinte de forma, fara parghii de putere, limitat la declaratii care pana la urma ajung sa aiba tot mai putin ecou.

Sa nu-l subestimam insa pe Traian Basescu. Cu cat criza e mai mare, cu atat functioneaza mai bine, iar capacitatea sa de sprint ca si magnetismul exercitat asupra electoratului, in campanie mai ales, sunt deja proverbiale.

Este un politician abil, imaginativ si imprevizibil, un adevarat animal de prada care nu trebuie decat starnit. As spune chiar ca spectrul unui contracandidat cu sanse reale este in avantajul lui Traian Basescu.

Cat timp a alergat singur, creditat cu procente ametitoare, a facut o multime de greseli pe care intr-o competitie nu si le mai poate permite. O competitie din care, in fond, Romania nu are decat de castigat.

Ioana Ene

Articol citit de 5319 ori