Frigiderul domnului ministru

Dupa ce domnul ministru Achim Irimescu a anuntat poporul roman ca reformarea productiei si consumului de alimente trebuie sa inceapa cu eviscerarea macroului si ca zeci de camioane incarcate varf cu valuta pleaca in strainatate, ne spune acum ca trebuie sa ne schimbam comportamentul alimentar si sa nu mai aruncam la cos alimentele pe care nu le consumam in urma unui exces de consumatorism.

Pentru a fi convingator, domnia sa ne destainuie chiar momente din propria experienta de viata.

"Din pacate, la romani s-a constatat o obisnuinta in a-si umple frigiderul si, dupa un timp, sa se constate depasirea termenului de valabilitate inainte de consum. Recunosc, si mie mi s-a intamplat acest lucru", ne spune domnul Achim Irimescu.

Problema este ca destainuirea domnului ministru nu are nicio valoare. Ar fi avut valoare daca era facuta de catre unul dintre cei cateva milioane de romani pensionari cu 400 sau 500 de lei pe luna, de catre unul dintre cei peste un milion de romani platiti pentru munca lor cu salariul minim pe economie sau macar de catre unul dintre sutele de mii de romani someri fara nicio speranta de a-si gasi un loc de munca pentru simplul motiv ca au depasit varsta de 45 de ani.

Nu se poate contesta importanta problemei pe care o semnaleaza domnul ministru atata timp cat risipa de alimente a devenit un fenomen cu caracter global, expresie a lipsei de responsabilitate a unor generatii care s-au obisnuit cu un mod de viata si un comportament alimentar caracterizate prin efectele unui cosumatorism exacerbat promovat de interesul pentru profit al capitalului investit in marile retele de distributie multinationale.

Aparitia in tarile occidentale dezvoltate a unor miscari de tipul "Freegan" sau "Food Not Bombs", orientate spre reducerea risipei de alimente si de valorificare a deseurilor alimentare, este o dovada a interesului pe care unele tari il manifesta in directia reducerii pierderii de resurse vitale.

Trebuie insa subliniat un aspect pe care domnul ministru nu l-a avut in vedere, acela al unei distributii extrem de dezechilibrate in plan global a procesului de risipa a resurselor alimentare.

Statistica arata (vezi: "Single Bananas Coop Danemark" 2013) ca 90% din risipa cuantificata de alimente se inregistreaza in tarile care au un PIB pe cap de locuitor superior sumei de 25.000 de dolari americani.

Romania este inca departe de acest nivel al PIB pe cap de locuitor, ceea ce inseamna ca nu ne aflam in aria centrala a fenomenului de risipa a alimentelor.

Daca mai continuam ideea si cu faptul ca, dupa 2007, nivelul preturilor de consum al alimentelor este foarte apropiat sau chiar mai ridicat decat media europeana, in timp ce veniturile populatiei se situeaza mult sub media europeana, atunci devine discutabila concluzia trecerii intregii populatii romanesti la un comportament de consumatorism occidental.

In acest caz, nu greseste domnul ministru atunci cand considera ca "la romani s-a constatat o obisnuinta in a-si umple frigiderul"?

Poate fi adevarata concluzia domnului Irimescu doar pentru un segment restrans al populatiei, doar cea aflata in zone urbane dezvoltate. Conform unei analize publicate de catre Curs de Guvernare, Romania figureaza ca fiind peste media europeana a nivelului de trai din zonele preponderent urbane.

Explicatia acestui paradox consta, in principal, nu atat in preturile mai reduse din unele tari, cat in diferentele considerabile dintre urban si rural constituite in teritoriu.

Inclusiv pe calea concentrarii excesive a dezvoltarii in anumite centre (de regula, capitalele statelor ceva mai putin dezvoltate din top).

Eurostat a luat in acest scop drept referinta un indicator de bunastare constand in proportia celor care ating sau depasesc 150% din media nationala a venitului pe locuitor dupa trei categorii de nivel de urbanizare (zone rurale, orase si suburbii, mari orase). Aici ne situam, din pacate, pe primul loc la decalajul acestor indicatori intre sat si marile orase, inaintea Bulgariei si cu un procentaj superior tarilor baltice ca grad de concentrare a bogatiei la nivel individual in marile orase.

Iata ca o generalizare a "obisnuintei in a-si umple frigiderul" nu poate fi corecta.

Domnul ministru poate si-a trait propria sa experienta cu frigiderul la Bruxelles, dar trebuie sa afle ca Romania nu este Belgia si nici veniturile belgienilor nu pot fi comparate cu cele ale romanilor.

Nici frigiderele nu pot fi comparate, caci frigiderele raman un deziderat de neatins pentru aproape jumatate dintre romani.

Statistica arata ca, daca in 2014 55,5% dintre familiile de romani aveau unde sa-si tina alimentele la rece, in 2015 au ramas doar 53,6.

Rata saraciei, ca atare, are in jur de 2,5 milioane persoane.

Daca ne uitam cati sunt cei care sufera si de risc de saracie, dar si de deprivare materiala severa, vedem ca avem 2,2 milioane persoane care sunt mult mai sarace, aproape o treime dintre familiile copiilor din mediul rural nu au venituri suficiente pentru traiul de zi cu zi.

66,1% din familiile din mediul rural nu au venituri suficiente pentru traiul de zi cu zi. Unul din opt copii din satele romanesti merge uneori sau intotdeauna la culcare flamand, in crestere cu 2% (in 2013) fata de 2012.

Procentul celor care se duc intotdeauna la culcare flamanzi s-a dublat la 4% fata de 2013, se arata in raportul care citeaza "Bunastarea copiilor din mediul rural", realizat de World Vision.

Romania, alaturi de Bulgaria si Croatia, raman unele dintre cele mai sarace tari din UE, cu un venit la jumatate aproape fata de media Uniunii.

Cu o astfel de situatie, domnul ministru ar trebui sa-si dea seama ca problema cea mai importanta nu este aceea ca romanii "au obisnuinta de a-si umple frigiderul", ci faptul ca foarte multi romani nu-si pot permite sa umple frigiderul nu numai pentru ca nu au cu ce sa-l umple, dar si pentru ca nici nu au frigider.

Nu critic interesul domnului ministru tehnocrat pentru problemele acute ale lumii contemporane, dar, in calitate de ministru roman, ar fi fost mai indicat sa se intereseze in primul rand de problemele reale si presante ale poporului tarii care l-a ridicat la varful ierarhiei executive.

Daca, de exemplu, ar fi fost preocupat de problema subventiilor sau a diminuarii pagubelor provocate de seceta sau chiar de o problema considerata minora de catre Guvernul din care face parte, cum este cea a sprijinirii micilor producatori autohtoni fata de concurenta supermarketurilor, atunci ar fi putut da spre informarea poporului roman si exemplul situatiei propriului frigider.

Mircea Cosea este doctor in stiinte economice, profesor universitar la ASE Bucuresti.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Cum se compară prețurile carburanților din România cu cele din restul țărilor Uniunii Europene

Benzinăriile afișează prețuri mai mari la combustibil începând de vineri, 19 aprilie. Prețurile ridicate pentru benzină și motorină au reprezentat motive de dezbatere și au fost, în...

Samsung se află în plin proces de dezvoltare a unui nou chipset: Exynos 2500

Samsung se află în plin proces de dezvoltare a unui nou chipset, Exynos 2500, care promite să fie o versiune îmbunătățită a modelului actual, Exynos 2400. Noul procesor este proiectat...