spune:
02.07.2009, 19:37
figura tatalui
de altfel, este un fapt explicat de psihologi, sa te intorci contra tatalui si sa faci lucrurile in pofida lui. ionesco vorbeste mult de tatal lui in cartile de memorii pe care le-a scris si despre cat de mult o facea acesta pe mama lui sa sufere. in ochii unui copil, suferinta mamei are proportii. pe de alta parte, avea si motive, altele decat cele explicate de psihologi, sa critice Romania. pentru ca nu ca nu o iubea sau o ura, ci nu era in acord cu ce se intampla cu tara asta.
bucov
raspunde:
02.07.2009, 20:01
PAI ASHAI !
D-amu s-stiiti ka iekxzakt asha-i kum zisheti , Tov. Nikname , Ionesko , ashest rieprezentant riekalshitrant al uodioasei diktaturi burghezo-fashiste rumonieshti fara di rushini a fakut angoasa findka sa dus launluok ku intielektualii diekazuti burghezo-moshiereshti frantzuji inluok s-o ia spre Iest casa vie la nuoi la raionala nuastra ( mult ljiubita ) undi puteam casa-i dam un post de sekriyetar ku pruopaganda shi iera fierishit pina la sfirshitul vietii lu-i tuvariskyh !
greu cu roumanii la Paris
raspunde:
02.07.2009, 23:31
copiii-s de obicei si mai scrantiti
Lucru considerat firesc ca baiatul sa dezvolte rivalitati cu tatal pentru femeia din familie. Imprejurari deosebite, asa pe la varsta de trei ani, cum inteleg ca au evoluat aici prin ruperea familiei, duc la o stare care nu se mai prezinta firesc: complexul Edipe. Apoi numele de care nici nu s-a lepadat (desi era al tatalui detestat) dar nici nu l-a acceptat cum era - fereasca rinocerii, l-ar fi putut apostrofa francezii "Ionescü"! - nu prea lasa sa apara un caracter ferm. Un Cioran, pronuntat dupa ciripitul frantuzesc "Sioron" ar fi avut motive mai temeinice si totusi n-a facut-o. Enescu a facut compromisul Georges Enesco dar nu s-a schimbat in Enesco (faksimile a unei scrisori din 26.1.1954 din Paris lui Petru Groza).
Putem concluziona: mari talente au avut mari probleme si s-au impus in ciuda acestora. Azi avem mari artisti cu uriase probleme, talentul si-a luat talpasita.
spune:
09.07.2009, 12:13
Oameni de cultură romani si oameni de cultură de nationalitate romană
Se afirmă despre noi că suntem niste ,,barbari'' si ,,inapoiati''!incă de pe vremea dacilor. Afirmatiile privind ,,inapoiere unei culturi'' sunt consecinte firesti ale demersurilor didactice gresite in instructia si educatie. Scoala, institutie finantată de comunitatea romanească, cu menirea firească de a pregăti oameni de cultură capabili să cultive ogorul cultural al comunitătii, pentru a obtine recolte utile comunitătii, a produs si oameni de anti-cultura comunitătii. Faptul că acesti romani sau fosti romani sunt mentionati ca oameni de cultură ai altora!!!, sunt preluati de alti negandu-li-se aproape si originea si ,,Larousse'' nu vorbeste despre romani ca despre o natiune importanta pentru dezvoltarea civilizatiei umane, este o consecintă a unor cetăteni romani, scoliti in Romania care au transmis ce au invătat in scoala romanească! Consecintă firească a unui sistem romanesc instructiv educativ cosmopolit anti-autohton.
Pregătirea in scoli a elevilor...
(arata tot comentariul)