Ipoteze-surpriza in cazul furtului de arme de la Ciorogarla

Cu doua saptamani inainte de spargerea de la depozitul din Ciorogarla, serviciile secrete ale Armatei au depus in magazia U.M. 01916 zeci de pistoale Browning. Scumpe si mult mai performante decat TT-urile furate, armele DGIA nu i-au tentat pe hoti.

Potrivit jurnalistilor de la Ziua, cazul furtului de arme de la Ciorogarla este mai complicat decat a aflat opinia publica pana acum.

Pana in momentul de fata, oficial, se stie ca din depozitul U.M. 01916 a disparut un numar neprecizat de arme si echipamente militare. In urma inventarului realizat de reprezentantii Ministerului Apararii Nationale si de echipa de procurori militari s-a constatat ca au fost furate 20 de pistoale mitraliera calibru 7,62 mm cu pat rabatabil, un pistol de semnalizare, o mitraliera de companie cu teava de rezerva si cutii pentru benzile de cartuse, 39 de pistoale Carpati si TT, baionete si binocluri.

Cu doua saptamani inainte de anuntarea disparitiei armelor, la depozitul Batalionului de asigurare materiala a SMFA s-a intamplat un fapt ciudat. Directia Generala de Informatii a Apararii a trimis la Ciorogarla un transport de arme pentru a fi depuse in custodie exact in depozitul care a fost spart.

Ofiterii serviciului secret al armatei au introdus pe baza de proces verbal in depozitul de la Ciorogarla, in ziua de 14 ianuarie 2009, cateva zeci de pistoale care apartineau DGIA. Era vorba de pistoale moderne (Browning) si nu TT-uri si Carpati. Acestea au fost lasate in custodia celor de la SMFA.

Din informatiile obtinute de Ziarul ZIUA, despre aceasta operatiune nu a fost instiintat nici seful Statului Major General si nici seful SMFA. Singurele persoane care au aflat ca DGIA lasase in custodie niste pistoale moderne intr-o unitate de aviatie au fost comandantul Brigazii 1 Rachete Aer-Sol si cateva persoane din unitatea de la Ciorogarla.

Aparent, fara nicio legatura cu introducerea armelor DGIA in depozitul de la Ciorogarla, dupa doua zile, adica pe 16 ianuarie, generalul Radici, seful DGIA, era schimbat din functie.

Vizita ofiterilor DGIA

In ziua de 23 ianuarie, la depozitul de la Ciorogarla s-au prezentat mai multi ofiteri de la DGIA care au solicitat sefului depozitului sa le permita accesul in magazia de arme pentru a definitiva procesul verbal de predare-primire in custodie a pistoalelor si verificare a seriilor armelor. In vinerea respectiva s-a intrat, oficial, ultima data in magazia de armament. Dupa ce reprezentantii DGIA si-au terminat treburile, depozitul a fost incuiat si sigilat. In ziua de 28 ianuarie in jurul orei 12,15 s-a descoperit ca depozitul de arme a fost spart.

Din primele declaratii rezulta ca cei aflati in serviciul de garda verificasera in ultima saptamana doar sigiliul aplicat pe usa depozitului de arme si nu se uitau daca lacatul este la locului lui.

Acesta nu era la vedere deoarece era mascat de o bucata de fier sudata deasupra pentru a-l proteja de ploaie si de o posibila fortare cu ranga. Ulterior, la dosarul intocmit de procurori, au aparut alte declaratii date de personalul care asigura serviciul de garda din care rezulta ca se verificase si lacatul.

Un alt aspect constatat de anchetatori in primele momente ale cercetarilor a fost acela ca hotii au ravasit pur si simplu depozitul de arme, acesta aratand exact ca o locuinta in care au intrat hotii si au ravasit totul in casa pentru a cauta bani sau bijuterii.

La Ciorogarla, hotii au deschis rastelele de arme, au scos lazile cu pistoale afara si au taiat un gard de sarma aflat in imediata apropiere. Curios, nu a disparut nici o arma lasata in custodie de DGIA. Hotii au preferat sa ia pistoalele TT si Carpati, modele vechi si fara prea mari performante, dar nu le-au sarit in ochi pistoalele Browning.

Trei ipoteze plauzibile

Surse care au dorit sa-si pastreze anonimatul au precizat ca in momentul de fata serviciile secrete si procurorii militari iau in calcul trei ipoteze: furtul este o inscenare pentru a ascunde o lipsa mai veghe din gestiune, furtul a fost realizat la comanda pentru a permite anumitor grupuri de interese sa ia masurile dorite, furtul a fost comis intr-o etapa sau mai multe, pentru a fi vandute pe plan local sau international. Pana in momentul de fata, oficial, nu exista un cerc de suspecti.

Pretextul spargerii poate fi o afacere de miliarde de euro

Un alt eveniment interesant care poate fi pus in context cu furtul armelor de la Ciorogarla este legat de organizarea unei licitatii de catre MApN pentru achizitia unor echipamente opto-electronice necesare asigurarii securitatii si supravegherii unor obiective militare.

Din surse neoficiale, licitatia a fost anulata in urma interventiei unei firme din Romania care a contestat anumite prevederi din caietul de sarcini, in sensul ca dorea sa se scoata clauza privind asigurarea mentenantei echipamentelor.

Pe fondul producerii evenimentului de la Ciorogarla, firma respectiva face presiuni pentru incheierea in regim de urgenta a unui contract cu MApN, fara licitatie, in urma caruia la toate unitatile importante din armata sa fie montate echipamente opto-electronice destinate asigurarii securitatii.

Valoarea contractului este de aproximativ un miliard de euro.