Studiul de fezabilitate la Canalul Dunare-Bucuresti costa sapte milioane de lei

Administratia Canalelor Navigabile ar avea nevoie de circa sapte milioane lei de la bugetul de stat pentru studiul de fezabilitate la Canalul Dunare-Bucuresti ca lucrarile sa inceapa in 2011.

"Compania Nationala Administratia Canalelor Navigabile a facut demersurile necesare pentru prinderea in bugetul de stat pe 2009 a sumei de aproximativ sapte milioane lei, necesara inceperii studiului de fezabilitate si va solicita in continuare alocarea sumelor necesare finalizarii proiectului", a declarat pentru NewsIn directorul general al companiei, Valentin Zeicu.

Acesta a mentionat ca, in prezenat, se afla in curs de elaborare termenii de referinta pentru elaborarea studiului de fezabilitate. De asemenea, studiul de fezabilitate va stabili valoarea exacta a lucrarilor necesare la canalul Dunare-Bucuresti.

Potrivit directorului general al companiei, concesionarea lucrarilor la canal ar fi una dintre solutiile agreate, pentru diminuarea efortului bugetar din partea statului. Astfel, anul acesta, dupa derularea procedurii de achizitie a studiului de fezabilitate, se va trece la elaborarea acestuia, durata de executie fiind estimata la 18 luni, a spus Zeicu.

Conform estimarilor reprezentantilor Administratiei Canalelor Navigabile lucrarile de executie vor putea incepe cel mai devreme in 2011 si vor putea fi finalizate in circa patru - cinci ani. Acestia sustin ca in timp au fost date in proprietate, de catre primariile din zona, terenuri chiar pana in marginea canalului, iar compania va fi nevoita sa cumpere terenurile respective.

Valentin Zeicu a mai spus ca trebuie tinut cont si de faptul ca lucrarile la acest obiectiv au inceput in 1986 si au fost sistate in 1990. Totodata, in perioada ce a urmat sistarii lucrarilor, atat exploatarea necontrolata de balast din raul Arges, lipsa lucrarilor de intretinere, cat si distrugerile si sustragerile importante, toate au condus la o degradare accentuata a lucrarilor executate.

Ministerul Transporturilor a preluat, in noiembrie 2008, canalul Dunare-Bucuresti de la Administratia Nationala Apele Romane, obiectiv pe care intentionau sa-l transforme pana in 2014 intr-o cale navigabila cu o lungime de 73 kilometri.

Functiunile obiectivului de investitii presupun legarea Bucurestiului cu fluviul Dunarea, respectiv conectarea municipiului la Coridorul PanEuropean de Transport VII, printr-o cale navigabila avand capacitatea de transport de pana la 20 milioane tone pe an pe sectorul Budesti-Oltenita, din care 16 milioane tone pe an pe sectorul Budesti-Portul Bucuresti-1 Decembrie si patru milioane tone pe an pe sectorul Budesti-Portul Bucuresti-Glina

Beneficiile acestui canal ar fi punerea sub control si tranzitarea unei capacitati de 20 milioane de tone pe an. Astfel, Bucurestiul va fi a cincea capitala care va avea port la Dunare, alaturi de Budapesta, Viena, Bratislava si Belgrad.

Fostul directorul general al Administratiei Canalelor Navigabile, Ovidiu Cupsa, estima ca licitatia pentru executia canalului va avea loc in 2009 si ca 10.000 angajati vor lucra la constructiile hidrotehnice si la cele patru noduri hidroelectrice.

Cupsa sustinea ca lucrarile la acest canal ar putea costa 500 milioane euro, studiul de fezabilitate va fi gata in 2009, iar constructia ar putea incepe in 2010.

Unul din avantajle construirii canalului Bucuresti-Dunare este ca acesta ar putea fi si un producator de energie, prin cele sase ecluze putandu-se ajunge la peste 50 MW in hidrocentralele din nodurile hidrotehnice ale amenajarii, la care se adauga 15 GWh pe an produsa in nodurile hidrotehnice Tangabu si Cucuieti de pe raul Dambovita.

Pana in 1990, au fost efectuate circa 70% din lucrari pentru Canalul Dunare - Bucuresti. Pe canal vor naviga barje, pentru transportul de marfa, acestea avand capacitatea de a transporta intre 2.000 si 3.000 de tone de marfuri.