Procesele in care se ridica exceptii de neconstitutionalitate nu se mai suspenda

Comisia juridica din Senat a decis marti, in unanimitate, sa adopte o initiativa legislativa a Guvernului si ceruta de CCR, prin care procesele in care se ridica exceptiile de neconstitutionalitate nu se mai suspenda.

De semenea, Curtea nu mai e obligata sa comunice partilor decizia luata, informeaza NewsIn. Astfel, potrivit deciziei Comisiei juridice din Senat, instanta de judecata care solutioneaza o cauza in cadrul careia s-a ridicat o exceptie de neconstitutionalitate nu va mai avea posibilitatea de a dispune din oficiu, sau la cererea partii, suspendarea procesului pana la pronuntarea Curtii Constitutionale.

Proiectul de modificare a legii CCR nr. 47/1992 a fost sustinut in Comisia juridica si de cativa judecatori ai CCR, in frunte cu presedintele Ioan Vida.

"De la un an la altul, numarul cauzelor cu care suntem noi sesizati este tot mai mare, am ajuns la circa 3.000 de cauze (cauze care sunt in solutionare din perioada 2007-2008, n.r.) pe care noi, cei noua judecatori, trebuie sa le solutionam in plen. Asta face ca in zilele de judecata, care sunt cam trei pe saptamana, sa avem intre 50 si 100 de dosare. Aceste exceptii care se ridica in fata instantei de judecata, de multe ori sunt facute pentru a tergiversa procesul, pentru a tergiversa durata acestuia, in special in penal, unde omul asteapta sa nu fie condamnat si in dreptul comercial, unde sunt niste bani pusi in discutie", a explicat Vida.

De asemenea, o alta prevedere acceptata de senatorii juristi mai elimina obligativitatea CCR sa comunice solutia pe care o ia tuturor partilor implicate in proces. Ioan Vida a spus ca oricum deciziile CCR se comunica Parlamentului, Guvernului si instantei care a transmis exceptia de neconstitutionalitate si se publica si in Monitorul Oficial.

"In unele dosare avem si 1.000 de parti, ganditi-va numai cata hartie trebuie sa folosim si ce personal trebuie sa avem ca sa instiintam atatia oameni de o decizie care oricum e publica", a explicat presedintele Curtii.

Un alt amendament admis de comisie, la sugestia CCR, a fost unul care prevede ca, odata cu incheierea de sesizare, instanta de judecata sa trimita Curtii Constitutionale si lista partilor din proces cuprinzand toate datele necesare pentru efectuarea procedurii de citare a acestora.

Actul normativ a fost adoptat de Camera Deputatilor in martie 2008, iar Senatul este Camera decizionala.

Printre procesele suspendate pe motiv ca au fost contestate la CCR, incepand cu noiembrie 2007, se numara cel al deputatului PSD Ion Dumitru, fost director "Romsilva", al generalilor Eugen Badalan si Mihail Popescu (judecati pentru fapte de coruptie in dosarul "Tofan"), procesul deputatul PSD Ioan Stan si al fostului presedinte al CJ Suceava, Gavril Marza (judecati in dosarul "Armonia - Bani pentru partid").

De asemenea, sunt de mentionat dosarele fostului presedinte al OADO, Florentin Scaletchi, dosarul primarului de Arad, Gheorghe Falca, dosarul "Loteria", in care inculpat Gheorghe Copos, dosarul "Hidroelectrica", dosarul "Steriletul", in care este judecat un fost consilier ministerial, si dosarul "Ripstop", in care este judecat fostul general Marin Maciuca.

Mai toate dosarele importante au stat intre cinci si opt luni la Curtea Constitutionala, dupa ce magistratii au suspendat judecata cauzelor pana la un raspuns din partea CCR. Astfel, dosarul lui Dan Voiculescu cu CNSAS a fost trimis de doua ori la CCR, ultima data in luna septembrie, cazul presedintelui fondator al Partidului Conservator nefiind judecat pe fond in tot acest timp.

Fostul premier Adrian Nastase a apelat si el la CCR, cauza Zambaccian a fost suspendata si, mai mult, a primit castig de cauza, dosarul fiind retrimis procurorilor DNA. Dan Ioan Popescu s-a folosit si el de acesta modalitate de suspendare a unui proces, dupa ce judecatorii au admis exceptiile de neconstitutionalitate invocate de avocatii sai in dosarul averii fostului ministru al Economiei.