A sosit delegatia Germaniei la summit-ul de la Bucuresti

Aeronava cu care delegatia Germaniei a venit la Bucuresti pentru a participa la summit-ul NATO a aterizat pe Aeroportul "Henri Coanda" marti, in jurul orei 18.30, anunta NewsIn.

Germania isi va reafirma, cel mai probabil, la summitul NATO, refuzul de a trimite mai multi militari in Afganistan sau de a-i deplasa pe cei pe care ii are in zone mai periculoase.

Cu circa 3.200 de oameni desfasurati in zona Kabul si in nordul relativ calm, in cadrul Fortei Internationale de Asistenta pentru Securitate (ISAF), Germania este pe locul al treilea ca marime a contingentului furnizat NATO in Afganistan.

ISAF numara in total circa 42.000 de soldati. Berlinul refuza, insa, sa permita Bundeswehr (armata germana) sa participe la operatiuni in sudul tarii, unde insurgenta talibana este de amploare, in pofida apelurilor repetate ale NATO in acest sens.

Germania va prelua la vara comandamentul Fortei de reactie rapida din Afganistan. Circa 200 de militari germani vor fi trimisi pentru a activa in aceasta forta cu baza la Mazar-i-Sharif, in nordul tarii, unde vor inlocui un contingent norvegian.

Presedintele american George W. Bush a anuntat ca nu va cere Berlinului, la summitul de la Bucuresti, sa trimita trupe in sudul afgan, asa cum parea sa intentioneze initial.

Statele Unite, implicate in aceasta regiune, au insistat pana acum ca Germania sa-si asume responsabilitati mai mari in Afganistan, dar Berlinul a refuzat, in special in conditiile in care opinia publica din acest stat se opune. Majoritatea europenilor sunt reticenti in a trimite intariri in sudul afgan, cea mai violenta zona.

In ceea ce priveste acordarea Planului de actiuni in vederea aderarii (Membership Action Plan, MAP) Ucrainei si Georgiei, o alta tema centrala a summit-ului, Germania a fost prima tara care a anuntat public ca se opune, partial pentru a nu risca o deteriorare a relatiilor cu Rusia intr-un moment propice pentru relansarea acestora: sfarsitul erei Putin, cel putin oficial, si sosirea la Kremlin a lui Dmitri Medvedev, considerat mai liberal.

Cancelarul german Angela Merkel a respins clar, inca de la inceputul lunii martie, o aderare intr-un viitor apropiat a Ucrainei si Georgiei la NATO, in conditiile in care opinia publica ucraineana nu sustine o astfel de initiativa, iar Georgia are probleme teritoriale.

La reuniunea ministrilor de externe NATO din 6 martie, de la Bruxelles, seful diplomatiei germane Frank-Walter Steinmeier a spus, la randul sau, ca are indoieli cu privire la pregatirea Georgiei si Ucrainei de a fi incluse in MAP, ultima etapa inainte de aderarea la NATO.

Berlinul este sustinut de un grup de state din Europa de Vest din care fac parte Franta, Belgia, Luxemburg, Spania, Portugalia si Italia, potrivit unor surse diplomatice.

Nici Grecia, Ungaria si Norvegia nu ar fi prea convinse, afirma surse diplomatice. Trebuie sa existe un consens deplin intre cei 26 de membri NATO inainte ca cele doua foste republici sovietice sa faca acest pas care vizeaza sa le pregateasca pentru o eventuala aderare la alianta militara.