Albania si Croatia - primite in NATO, Macedonia mai asteapta

Liderii tarilor membre NATO au ajuns la consens in ceea ce priveste aderarea Albaniei si Croatiei, care vor primi cu siguranta invitatia joi, in timp ce Macedoniei ar urma sa i se ofere invitatia "cat de curand posibil", a declarat miercuri seara purtatorul de cuvant al NATO, James Appathurai.

"Exista un consens pentru doua dintre cele trei tari aspirante la integrarea in NATO", a declarat James Appathurai, dupa intalnirea de la Cotroceni a sefilor de stat si de guvern din NATO, care a deschis summit-ul Aliantei de la Bucuresti.

"Aderarea Albaniei si Croatiei este sigura, dar, atat timp cat problema dintre Macedonia si Grecia nu este rezolvata, nu va exista un consens si deci decizia privind Macedonia nu va putea fi luata", a explicat oficialul NATO. Acesta a adaugat ca exista un consens in randul sefilor de stat in ceea ce priveste ideea ca Macedoniei trebuie sa i se ofere "cat mai curand posibil" aceasta invitatie.

Intrebat daca Macedonia mai are sanse sa primeasca aceasta invitatie la summit-ul de la Bucuresti si solicitat sa estimeze un orizont de timp plauzibil pentru invitarea acestei tari, purtatorul de cuvant al NATO a atras atentia ca nu trebuie pusa "caruta inaintea cailor".

Appathurai a precizat ca trebuie asteptate discutiile de joi, dar a adaugat ca, avand in vedere ca aderarea Macedoniei tine de negocierile cu Grecia, care au loc in afara cadrului NATO, nu poate estima cand se va intampla acest lucru.

Surse britanice apropiate negocierilor au declarat pentru NewsIn ca liderii au in vedere sa ofere Macedoniei o aderare conditionata, de facto, dar nu si formala. Macedonia ar urma sa adere indata ce disputa cu Grecia legata de numele tarii se va rezolva.

Atena nu este de acord cu aderarea Macedoniei la NATO din cauza unui conflict legat de numele fostei republici iugoslave, identic cu cel al unei regiuni din nordul Greciei. Potrivit diplomatilor din NATO, Macedonia, ca si Croatia si Albania, a indeplinit criteriile de aderare politice si tehnice solicitate candidatilor pentru a fi admisi in NATO.

Grecia se opune din 1991 recunoasterii internationale a Macedoniei sub acest nume. Macedonia a fost admisa in ONU in 1993 sub numele provizoriu "Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei".

"Mai avem doua zile de negocieri si discutii, dar, in acest moment, aceasta este pozitia noastra: Grecia nu isi va da consimtamantul pentru integrarea Macedoniei in NATO", a declarat miercuri George Koumoutsakos, purtatorul de cuvant al Ministerului Afacerilor Externe al Greciei, cu mai putin de 15 ore inainte inceperii Consiliului Nord-Atlantic, in cadrul caruia liderii tarilor membre trebuie sa ia decizia in legatura cu includerea in NATO a celor trei tari candidate - Macedonia, Albania si Croatia.

O amanare a invitarii Macedoniei in NATO ar putea incuraja radicalii si ar putea alimenta instabilitatea in Balcani, a avertizat miercuri premierul albanez, Sali Berisha, intr-un interviu pentru Reuters, cerand totodata un compromis de ultim moment cu Grecia la summit-ul Aliantei."Teama mea este ca radicali apartinand tuturor etniilor din Macedonia ar putea fi incurajati. Ambele parti trebuie sa ajunga la un compromis. Sper ca vor ajunge la un compromis", a declarat Berisha.
NATO doreste rapid o solutie pentru stabilitatea Balcanilor, regiune deja amenintata de proclamarea independentei Kosovo, in februarie.

Experti in problemele Balcanilor au declarat la o conferinta la Bucuresti ca exista riscul ca Macedonia - tara cu o puternica minoritate albaneza, reprezentand 25% din populatie - sa se rupa, daca fosta republica iugoslava nu primeste invitatia de aderare la NATO.
Eforturile NATO si UE de reconciliere au salvat Macedonia de la un razboi etnic in 2001, punand capat lunilor de insurgenta albaneza, cu promisiunea mai multor drepturi pentru minoritatea albaneza. Analistii se tem ca acest compromis ar putea fi anulat, daca se refuza aderarea la NATO acum.

Berisha a mai spus ca NATO ar fi o garantie a libertatilor pentru Albania. "Pentru albanezi va fi cea mai importanta decizie de la independenta tarii A face parte din NATO este o garantie pentru libertati. A avea o garantie pentru libertati inseamna sa ai o garantie pentru viitor", a explicat premierul. Potrivit acestuia, Albania s-a dovedit a fi un aliat de incredere al NATO, furnizand trupe pentru misiuni NATO din Afganistan pana in Balcani. "Alaturi de Grecia si Italia, Albania, Macedonia si Croatia aduc o noua dimensiune securitatii NATO", a conchis Berisha.

Soarta Ucrainei si Georgiei se decide joi

Purtatorul de cuvant al NATO, James Appathurai, a declarat miercuri seara ca nu exista inca un consens in Alianta in privinta acordarii statutului de candidat pentru Georgia si Ucraina, iar parerea sa este ca cele doua tari nu vor primi MAP la summit-ul de la Bucuresti.

Purtatorul de cuvant al NATO a declarat miercuri seara ca nu se asteapta la MAP (Membership Action Plan - Planul de actiuni pentru aderare) pentru Ucraina si Georgia la summit-ul de la Bucuresti, dar a asigurat ca aliatii sustin in unanimitate viziunea usilor deschise ale NATO, problema care se pune pentru cele doua tari fiind "cand" si nu "daca". Concluzia a fost prezentata de oficialul NATO dupa dineul sefilor de stat ai tarilor membre NATO, gazduit de Cotroceni.

"Exista o viziune unitara la nivelul sefilor de stat in trei privinte: usa NATO este deschisa pentru aceste tari, MAP nu inseamna calitatea de membru si nicio tara exterioara NATO nu are un cuvant de spus in aceasta decizie, care tine de tarile aspirante si de tarile membre", a precizat purtatorul de cuvant al NATO.

"Discutiile despre acordarea MAP pentru Ucraina si Georgia vor continua maine dimineata" (joi - n.r.), a declarat James Appathurai.

Surse britanice apropiate negocierilor au declarat pentru NewsIn ca o decizie privind Ucraina si Georgia trebuie sa se ia pana cel tarziu joi la pranz, iar negocierile continua in cursul noptii de miercuri spre joi in grup restrans - Marea Britanie, SUA, Polonia, Germania, Franta si secretarul general al NATO.

Marea Britanie "incearca sa mentina alianta unita" in privinta Ucrainei si Georgiei, au declarat sursele citate. Londra vrea sa propuna o formula de compromis potrivit careia cele doua tari vor fi supuse unei monitorizari suplimentare inainte de a li se acorda oficial statutul de candidate (MAP).