Raport CE: Parlamentul nu constientizeaza problema coruptiei

Parlamentul Romaniei nu constientizeaza problema coruptiei la nivel inalt, dovada fiind amendamentele la Codul de Procedura Penala si amanarea avizelor privind urmarirea penala in cazurile deputatilor Mitrea si Nastase, se arata in raportul tehnic ce va sta la baza raportului pe justitie al CE.

"In ciuda unei intense dezbateri politice si legale, Romania a reusit sa pastreze intact cadrul institutional de lupta anticoruptie. Cadrul legal ramane slab in unele zone, cu restrangerea puterilor autoritatilor specializate si cu sporirea cerintelor pentru unele investigatii. Deciziile inconsevente ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie in cazuri de rang inalt contribuie la scaderea increderii publice in lupta impotriva coruptiei.

Se pare ca in Parlament nu se constientizeaza suficient problema coruptiei la nivel inalt", este concluzia raportului tehnic la obiectivul de referinta numarul trei - continuarea realizarii unor anchete profesionale si impartiale in cazul sesizarilor de coruptie la nivel inalt, transmite NewsIn.

"Pe langa continuarea unui parcurs pozitiv de catre Directia Nationala Anticoruptie (DNA), lupta impotriva coruptiei la nivel inalt nu a demonstrat progrese convingatoare din iunie 2007. La fel ca si atunci, instantele au continuat sa dea sentinte blande si sanctiuni inconsecvente. Cazurile cheie ce privesc politicieni de rang inalt nu au inregistrat nici un progres real", se arata in raportul tehnic..

"DNA a anchetat 17 cazuri de coruptie la nivel inalt. Trei dintre acestea, fiecare privind cate un fost ministru, au fost restituite procurorilor de catre ICCJ. Motivarea restituirii s-a bazat pe aplicarea retroactiva a deciziei Curtii Constitutionale luate in iulie 2007", se arata in raport, iar intr-o nota de subsol se precizeaza ca este vorba de decizia Curtii Constitutionale 665/5.07.2007 care solicita ca fostii ministri sa beneficieze de aceleasi restrictii in ridicarea imunitatii precum ministrii aflati in exercitiul functiunii. Motivele pentru decizia ICCJ arata ca intr-unul dintre cazuri, restituirea va anula toate activitatile de investigatie derulate de procurori.

In plus, noteaza raportul tehnic, "pentru a putea demara o ancheta, e nevoie acum de acordul Parlamentului, pe langa acordul presedintelui. In ciuda unei declaratii publice facute la 22 aprilie 2008 ca nu exista nici o procedura publica pentru a aproba aceste solicitari, comisia juridica a Camerei Deputatilor si-a dat deja avizul negativ in doua cazuri", noteaza raportul, explicand intr-o nota de subsol ca in mai 2008, comisia juridica a Camerei Deputatilor a recomandat neinceperea urmaririi penale a fostului ministru al Transporturilor Miron Mitrea, iar in iunie 2008 a fostului premier Adrian Nastase.

In ce priveste stabilitatea cadrului institutional de lupta anticoruptie, mai ales prin pastrarea procedurii de numire si revocare a Procurorului General si a procurorului-sef al DNA, se apreciaza ca "evolutii pozitive" faptul ca acestea au ramas neschimbate.

"Cu toate acestea, o serie de decizii ale Curtii Constitutionale si de modificari legislative facute in ultimul an ar putea slabi serios lupta anticoruptie. O decizie a CCR din iulie 2007 restrange aria de activitate a sectiei militare a DNA interzicandu-i sa mai investigheze cazuri ce implica atat civili cat si persoal militar.

In august, articolul 94 din Codul de Procedura Fiscala a fost modificat, astfel incat s-a interzis autoritatii fiscale elaborarea de rapoarte tehnice sau stiintifice la cererea parchetelor, iar procedura speciala de anchetare a ministrilor in functie a fost extinsa si asupra fostilor ministri. In octombrie, CCR a declarat neconstitutionale o serie de prevederi relevante ale legii privind raspunderea ministeriala. Procedura de ridicare a imunitatii pentru ministrii care sunt in acelasi timp si parlamentari a fost inasprita in martie 2008".

"In fiecare caz, deciziile CCR sau amendamentele legislative restrang activitatea institutiilor anticoruptie sau cresc numarul de conditii ce trebuie indeplinite inainte ca ancheta penala sa poata incepe. La nivel practic, implementarea modificarilor a avut ca rezultat blocaje si amanari in stadiul de ancheta. Desi prevederile Constitutiei Romaniei trebuie respectate in mod firesc, aceste amendamente nu ajuta la investigarea eficienta a acuzatiilor de coruptie la nivel inalt si pot obstructiona progresele catre atingerea obiectivului de referinta", avertizeaza raportul CE.

"Trebuie sa devina o norma analiza atenta a impactului proiectelor de lege asupra capacitatii autoritatilor abilitate sa investigheze si ancheteze cu succes infractiuni de coruptie", este mesajul adresat Parlamentului Romaniei de catre expertii CE.

"In acest context trebuie subliniata in special nevoia de continuitate institutionala, in special in ce priveste procedura de numire si revocare pentru posturi de conducere. Activitatea serioasa a DNA in investigarea si anchetarea cazurilor de coruptie la nivel inalt nu trebuie intrerupta daca se doreste continuarea progreselor in atingerea acestui obiectiv de referinta".

In ce priveste amendamentele la Codul de procedura penala, "situatia ramane incerta pe moment. In timp ce majoritatea masurilor propuse initial de Camera Deputatilor au fost eliminate de catre Senat, au ramas prevederile care limiteaza eficienta perchezitiilor domiciliare si a interceptarilor telefonice. Daca vor fi aprobate, aceste prevederi vor impiedica in mod semnificativ capacitatea procurorilor de a strange probe adecvate in cazuri penale, in special in cazuri de coruptie unde interceptarile telefonice joaca un rol substantial.

Procurorii nu vor mai putea emite autorizatii pentru interceptari telefonice, iar conditiile pentru interceptare si inregistrare au fost inasprite. Conversatiile dintre avocat si client nu ar mai putea fi inregistrate si folosite drept probe. In cele din urma, similar cu perchezitiile domiciliare, au fost introduse prevederi care interzic utilizarea probelor stranse in contraventie cu conditiile specificate.

"Chiar daca amendamentele sunt deocamdata suspendate, ele nu au fost abandonate definitiv si unele masuri risca sa fie reintroduse in noul Cod de Procedura Penala cand va fi prezentat Parlamentului", avertizeaza raportul tehnic.

CSM nu-si asuma raspunderea pentru reforma justitiei si propria integritate

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) beneficiaza de un buget marit, dar nu si-a asumat pe deplin responsabilitatea pentru reforma judiciara si masurile privind propria integritate, se arata in raportul tehnic ce sta la baza raportului final prezentat miercuri de Comisia Europeana.

"In ciuda rolului sau cheie in promovarea unui proces judiciar transparent si eficient, CSM nu si-a asumat inca intreaga responsabilitate pentru reforma judiciara si pentru masurile privind propria integritate si responsabilizare", se arata in raportul tehnic al CE care va fi prezentat miercuri la ora 14.00 ora Romaniei.

Primul obiectiv de referinta din mecanismul de cooperare si verificare cere asigurarea unei proceduri judiciare mai transparente si mai eficiente, in special prin consolidarea capacitatii si raspunderii Consiliului Suprem al Magistraturii.

"CSM a primit destule resurse pentru a opera eficient, dar dificultatile in consolidarea raspunderii si a standardelor etice ale membrilor sai raman motive de ingrijorare", considera CE.

Raportul tehnic arata ca bugetul CSM pentru 2008 a fost suplimentat cu 25%, urcand la 20,1 milioane de euro, desi a fost insotit de scaderea bugetelor altor institutii judiciare.

Intr-o nota de subsol se specifica faptul ca "bugetul parchetelor pentru expertize externe a fost redus cu 30%, cu toate ca modificarile legislative ar fi necesitat utilizarea sporita a acestor expertize. Art. 94 din Codul de Procedura Fiscala a fost modificat prin OG 47/2007. Masura interzice in mod expres autoritatilor fiscale de a elabora rapoarte tehnice, stiintifice sau de alta natura la cererea autoritatilor de ancheta penala. Astfel asistenta oferita in mod traditional de autoritatile fiscale va trebui acum asigurata prin experti externi".

"In urmarirea unui caz de frauda cu un concurs public de ocupare de posturi, CSM a permis o ancheta penala doar dupa interventia publica a Procurorului General. Concursul nu a fost repetat. Nici o ancheta in ce priveste incalcarea integritatii profesionale nu a fost lansata in legatura cu acest caz prin inspectia judiciara a CSM", constata raportul tehnic.

In ce priveste politica de personal, raportul considera ca "situatia resurelor umane este un motiv de ingrijorare. In ciuda unor progrese in a ocupa posturi vacante din magistratura, raman in continuare dificultati in ce priveste standardele si trainingurile de personal". Raportul noteaza ca 130 de candidati cu 5 ani de experienta au fost recrutati intr-o singura sesiune de examen tinuta in luna mai 2008.

"Acest numar reprezinta o crestere substantiala a numarului de candidati acceptati prin aceasta metoda. Examenul din iunie 2007 a permis admiterea a doar 2 candidati. In acest context au fost formulate ingrijorari cu privire la scaderea standardelor de examinare", remarca raportul CE.

"Functiile de management, cum ar fi promovarea, evaluarea, sanctionarea si transferul de personal tin de responsabilitatea CSM. Din aceasta cauza, unele deficiente sistemice nu pot fi corectate de Procurorul General. Procurorii-sefi ai parchetelor pot sa-si sanctioneze angajatii care nu au performante satisfacatoare, chiar si in cazuri minore, cum ar fi intarziatul la locul de munca.

In schimb, informatiile privind incalcarea regulilor trebuie transmise CSM, care va decide apoi daca va aplica o sanctiune. Aceasta procedura a fost apreciata ca fiind foarte lenta si ineficienta in mai multe cazuri si il vulnerabilizeaza intre timp pe procurorul-sef", noteaza raportul.

"In timp ce redistribuirea unor posturi de procuror este un pas binevenit, mai e nevoie de masuri suplimentare. Numarul cazurilor in lucru s-a dublat din 1997, dar 18% din posturile de procurori raman vacante.

Volumul de munca este impartit in mod inegal, procurorii de pe langa curtile de prima instanta au de rezolvat 1000-1500 de cazuri anual comparativ cu 30-40 de cazuri pe an cat le revin celor de pe langa curtile de apel, dar 80% din activitatea Ministerului Public este depusa de procuraturile locale", se mai arata in raport.

In ce priveste unificarea jurisprudentei, raportul tehnic noteaza ca au fost luate mai multe masuri cum ar fi intalniri consultative intre tribunale, publicarea de colectii de jurisprudenta si apeluri in interesul legii au continuat sa demonstreze progrese continue.

"Cu toate aceste, exista probleme de incoerenta in jurisprudenta - atat in dreptul civil, cat si cel penal - iar aceste deficiente impiedica anchetarea cazurilor de coruptie la nivel inalt. Jurisprudenta contradictorie a Inaltei Curti de Casatie si Justitie in anumite cazuri de coruptie la nivel inalt a daunat eforturilor de a obtine o jurisprudenta mai coerenta in cadrul sistemului judiciar", considera expertii CE.

Raportul tehnic sta la baza raportului final ce va fi publicat miercuri in jurul orei 14.00 ora Romaniei dupa votul din Colegiul Comisarilor, unde ar mai putea suferi modificari.