Ioana Maria Vlas ar fi putut parasi Fondul National de Investitii (FNI) sau sesiza autoritatile cu privire la prejudicierea investitorilor, arata Curtea de Apel Bucuresti in motivarea deciziei penale din 18 iunie, prin care Vlas a fost condamnata la 10 ani de inchisoare.
Desi Ioana Maria Vlas a declarat de mai multe ori, pe parcursul procesului, ca a fost constransa moral de Sorin Ovidiu Vantu sa savarseasca infractiunile de care a fost acuzata, Curtea de Apel a retinut, in cuprinsul motivarii de 1773 de pagini, ca Ioana Maria Vlas nu a indicat "nicio imprejurare constituita intr-o amenintare cu un pericol grav, care nu putea fi inlaturat in alt mod, decat prin comiterea infractiunilor din prezenta cauza", informeaza Newsin.
Constrangerea morala, in aprecierea magistratilor CAB, ar fi putut inlatura caracterul penal al faptei, deoarece "rapeste infractorului libertatea de vointa si de actiune si vinovatia acestuia in savarsirea faptei". Dar, din analizarea probelor aflate la dosar, judecatorii nu au putut constata existenta unei amenintari in ceea ce o priveste pe Vlas, drept pentru care a si respins cererea acesteia de achitare, se mai arata in motivarea instantei.
Cu privire la infractiunea de inselaciune, Curtea de Apel retine ca Vlas, in calitate de presedinte si director general al SOV Invest SA, a indus si mentinut in eroare partile civile, prin prezentarea unei situatii financiare nereale cu privire la Fondul National de Investitii, in scopul obtinerii unor beneficii materiale injuste, producandu-le acestora o paguba, care a fost apreciata pe toata durata de functionare a Fondului la valoarea de 3.944.641.077.660 lei.
Curtea de Apel a mai retinut ca, pe toata perioada de functionare a Fondului National de Investitii, societate civila aflata sub administrarea SOV Invest SA, valoarea unitatii de fond a fost stabilita in mod artificial, nerezultand din calcule, ci a fost stabilita arbitrar de catre Ioana Maria Vlas, pe perioada in care aceasta s-a aflat la conducerea societatii de administrare.
Curtea de Apel mai arata, in motivare, ca Ioana Maria Vlas "a mentionat in mod nereal ca investitorilor li se garanteaza returnarea in orice situatie a sumelor investite, difuzand prin mijloacele de mass-media informatia privind incheierea unei polite de asigurare intre SC Omniasig SA si FNI care asigura sumele depuse de investitori". In realitate, considera magistratii CAB, "polita de asigurare si-a incheiat valabilitatea la 1 decembrie 1998, astfel ca dupa aceasta data depunerile investitorilor nu au mai avut nici o garantie".
In consecinta, Curtea de Apel Bucuresti a constatat ca Vlas "a actionat in scopul obtinerii de catre anumite persoane fizice si juridice de foloase materiale injuste", printre investitorii prilivegiati numarandu-se
Popa Nicolae, SC Gelsor SA, SC Imola SA, grupul celor 8 investitori si altii.
Magistratii au mai retinut, in motivare, ca Vlas nu poate fi exonerata de raspundere pe motiv ca nu si-ar fi insusit sumele de bani scoase fraudulos din fondurile FNI, potrivit propriilor sustineri, banii ajungand la alte persoane.
In ceea ce priveste individualizarea pedepselor, Curtea de Apel a decis sa reduca pedeapsa primita initial de Vlas la Tribunalul Bucuresti, avand in vedere "persoana inculpatei, care este la primul conflict cu legea penala, varsta acesteia, starea de sanatate, atitudinea procesuala sincera si de cooperare cu organele judiciare, comportamentul sau rezultand din prezentarea sa in fata instantei de apel si dupa punerea sa in libertate".
Curtea de Apel Bucuresti a condamnat-o pe Ioana Maria Vlas, in data de 18 iunie, la 10 ani de inchisoare, decizie care o inlocuieste pe cea data de Tribunal in 2007, prin care fostul administrator al SOV Invest a primit 13 ani de detentie in cazul FNI. Hotararea nu este definitiva.