Un savant roman de la Oxford militeaza pentru clonarea umana

Julian Savulescu, savant de origine romana si sef al catedrei de Bioetica de la Universitatea Oxford, este considerat promotorul unora dintre cele mai indraznete teorii cu privire la donarea obligatorie de organe, clonarea umana, folosirea substantelor anabolizante de catre sportivi si configurarea genetica a viitorului copil.

Filosof si doctor in medicina si bioetica, si avand dubla cetatenie, romana si australiana, Savulescu militeaza pentru accesul parintilor la toate informatiile relevante genetic, pentru prelevarea organelor de la persoanele aflate in moarte clinica, pentru hibridizarea om/planta sau om/animal, precum si pentru utilizarea steroizilor pentru cresterea performantelor sportivilor. Si totul cu un singur scop, spune el: pentru a ajuta rasa umana sa evolueze, scrie Romania Libera.

"Avand in vedere riscurile tehnologice care ne ameninta acum si limitele rasei umane, cred ca este necesar sa discutam stiintific modul in care putem ameliora rasa umana. Doar ca oamenilor nu le place sa discute despre asta", a sustinut acesta la inceputul lunii octombrie, in cadrul Festivalului Ideilor Periculoase, care a avut loc la Opera din Sydney.

Evolutia biologica pe care o propovaduieste Savulescu este considerata de unii drept "noua eugenie". (Eugenia este o teorie care preconizeaza ameliorarea populatiilor umane. Termenul are o conotatie negativa in zilele noastre, din cauza asocierii cu nazismul.)

"De fapt, practicam deja eugenia prin analizele pe care le facem pentru a verifica daca viitorul copil sufera de sindromul Down sau de alte anomalii cromozomiale sau genetice. Motivul pentru care acest lucru nu este definit ca eugenie, asa cum au facut-o nazistii, este ca ne bazam pe alegere. Este vorba, mai degraba, de a consolida libertatea oamenilor decat de a o reduce", afirma Savulescu.

"Nu e drept si nu vad de ce vietile oamenilor ar trebui conditionate de o aruncare de zaruri"
Despre libertatea de a alege sexul si, in general, toate caracteristicile viitorilor nostri copii, Savulescu explica: "Natura distribuie talente si abilitati intr-un mod aleatoriu. Nu e drept si nu vad de ce vietile oamenilor ar trebui conditionate de o aruncare de zaruri. (...) De noi depinde cum construim viitorul umanitatii. Cu siguranta, va exista o componenta genetica a acestui viitor, dar noi detinem puterea de a decide daca ne vom desparti in rase distincte, daca imbunatatirile genetice vor fi la indemana tuturor sau doar a bogatilor".

Autor al prestigiosului Journal of Medical Ethics, Savulescu a publicat peste 200 de articole de specialitate si a sustinut peste 100 de conferinte internationale, fiind recunoscut ca unul dintre liderii mondiali in bioetica.

A publicat zeci de carti si a primit numeroase distinctii in stiinta, cea mai recenta fiind Premiul Alumni.

Potrivit Sydney Morning Herald, Savulescu a parasit medicina pentru un doctorat pe tema "Un bun motiv pentru a muri".

Impreuna cu Dominic Wilkinson, absolvent si el al Universitatii Oxford si discipol al lui Savulescu, a pus bazele unei teorii privind donarea de organe.

"Am putea abandona legea mortii donatorului", scriu cei doi. "Am putea, de exemplu, sa permitem prelevarea organelor de la persoane care nu sunt in moarte cerebrala, dar care au suferit traumatisme atat de puternice, incat ar putea ramane permanent inconstiente si care, oricum, vor fi lasate sa moara prin intreruperea tratamentului medical."

Bioeticianul conservator Wesley J. Smith a raspuns articolului: "Cred si sper ca acesta sa ramana punctul de vedere al unei minoritati. Dar faptul ca este considerat un subiect respectabil de dezbatere este un motiv de ingrjiorare".