Financial Times: Romania asterne un covor rosu peste gropile din asfalt

Bucurestiul se pregateste pentru o "invazie occidentala", relateaza cotidianul Financial Times (FT), in pagina electronica de vineri, prezentand circumstantele in care este organizat summitul NATO.

Pentru Romania, gazduirea summitului este considerata o mare ocazie de a-si celebra aderarea nu doar la NATO, ci si la UE, scrie FT in articolul "Laying a red carpet over the cracks" (Un covor rosu peste crapaturile din asfalt).

Este, de asemenea, ocazia de a sublinia integrarea Romaniei printre tarile Occidentale, dupa ce a fost mai multe decenii la rand una dintre cele mai oprimate si saracite tari comuniste.

Guvernul roman a instituit un comitet de 4.000 de oameni pentru a pregati evenimentul, care va pune infrastructura invechita a Bucurestiului la grea incercare, nu in ultimul rand pentru ca abundenta de investitii straine din capitala a generat un boom in constructii.

Romania a beneficiat de opt ani de o remarcabila crestere economica, cifrata la mai mult de 6% pe an, incepand de la sfarsitul anului 1999, cand perspectiva de a adera la UE si NATO a inceput sa fie mai mult decat un vis indepartat.

Relansarea a urmat unui deceniu de reforme facute pe jumatate si proasta gestionare economica dupa revolutia din 1989.

Liberalizarea economica, privatizarea activelor de stat si eforturile de pregatire pentru aderarea la UE au dat rezultate. Investitiile straine directe s-au accelerat net in ultimii doi ani, in paralel cu fluxul de bani trimisi de cei minumum doua milioane de romani care lucreaza in strainatate.

Membru deplin din ianuarie 2007, Romania are alocata suma de 30 de miliarde de euro din bugetul european pana in 2013, pe care trebuie sa ii foloseasca pentru infrastructura, programe sociale si mediu, dar si pentru agricultura invechita care reprezinta o mare parte din economie.

Exista insa imense semne de intrebare daca birocratia romaneasca este capabila sa realizeze si sa execute suficiente proiecte pentru a primi banii.

Provocarea imediata este insa faptul ca economia se supraincalzeste. Deficitul de cont curent este estimat la mai mult de 14% din PIB, iar cresterea consumului finantata prin credite absoarbe importuri din restul Uniunii.

Salariile cresc cu 25% pe an, in timp ce penuria de muncitori calificati se face simtita din ce in ce mai mult, alimentata de emigratie, in special catre Spania si Italia.

Banca Nationala a Romaniei a crescut rata dobanzilor de trei ori incepand din octombrie pana la 9%, pentru a tine sub control inflatia care a atins 6,6% la sfarsitul anului 2007, fata de obiectivul fixat de 3,9%. BNR inca se asteapta la o crestere economica de circa 6% anul acesta, in pofida efectelor crizei internationale a creditelor.

BNR a cerut insa Guvernului sa dea dovada de retinere, dupa aprobarea unui buget cu un deficit de 2,7% care includea mariri de salarii substantiale pentru sectorul public.

Problema este ca Guvernul este semiparalizat de aproape un an, explica articolul. La doar trei luni dupa aderare, coalitia de centru-dreapta aflata la guvernare s-a dezmembrat. Relatiile personale dintre presedintele Traian Basescu si premierul Calin Popescu Tariceanu s-au deteriorat constant.

Actualul guvern, format de liberali si partidul minoritatii maghiare, nu are majoritate si se bazeaza pe sprijinul social-democratilor in Parlament.

Presiunile pentru marirea salariilor, cresterea cheltuielilor pentru sanatate si educatie sunt intensificate de perspectiva alegerilor locale si legislative din urmatoarele luni.

Paralizia politica este una dintre cauzele care duc la incetinirea reformei si dezvoltarii. Rivalitatea este concentrata pe lupta impotriva coruptiei, din care Comisia Europeana a facut o conditie pentru integrare.

Basescu acuza Guvernul ca amana sa ia masuri eficiente in acest sens, Tariceanul spune ca declaratiile presedintelui sunt pur politice.

Lipsa de decizie politica determina celelalte probleme care incetinesc economia romaneasca. Cea mai importanta este lipsa de comunicatii decente.

O parte a problemei este lipsa de experienta in conceperea si managementul de proiecte, alaturi de lipsa ostila de initiativa a birocratilor, partial motivata de teama de a nu fi acuzati de coruptie.

Pe de alta parte, nu exista traditia de a face planuri pe termen lung: UE lucreaza cu programe pe trei ani, dar Ministerul roman de Finante nu are capacitatea de a planui bugetul pe mai multi ani.

Situata la frontiera de la Marea Neagra a UE si NATO, Romania are insa si alta perspectiva. Este profund suspicioasa fata de influenta rusa si de dominatia Gazprom asupra rutelor de furnizare de energie.

Romania refuza, de asemenea, sa sprijine independenta Kosovo, atitudine pe care o are si Moscova, sustinand ca aceasta ar putea destabiliza Serbia si regiunea balcanica.

Totusi, pentru o tara care a iesit din decenii de dictatura comunista care au urmat celei fasciste, efectele pozitive ale integrarii europene le depasesc de departe pe cele negative.

Evident, acesta era un lucru pe care Ceausescu nu l-ar fi permis niciodata, conchide articolul.