Abhazia, Osetia de Sud si Transnistria vor independenta

Liderii regiunilor separatiste Abhazia, Osetia de Sud si Transnistria au adoptat miercuri, la Moscova, o declaratie comuna referitoare la "actiunile comune in vederea obtinerii independentei" pe care o vor citi joi la audierile parlamentare pe aceasta tema din Duma de Stat.

Anuntul privind adoptarea declaratiei comune a fost facut miercuri seara de liderul Abhaziei, Serghei Bagaps, la postul de radio Echo Mosckvi, transmite corespondentul NewsIn la Chisinau.

La randul sau, liderul Osetiei de Sud, Eduard Koikoti, a declarat pentru Interfax ca in document se vorbeste despre "actiunile comune ale Osetiei de Sud, Abhaziei si Transnistriei in vederea obtinerii independentei". Documentul contine propuneri pentru reglementarea pasnica a celor trei conflicte inghetate din fostul spatiu sovietic.

Potrivit unor surse din cadrul uneia dintre delegatii, declaratia comuna a liderilor celor trei republici separatiste va fi citita joi, 13 martie, in cadrul audierilor parlamentare organizate pe aceasta tema in Duma de Stat a Rusiei (camera inferioara a Parlamentului rus).

Presedintele Comisiei Dumei de Stat pentru relatiile cu CSI (Comunitatea Statelor Independente), Aleksei Ostrovski, a declarat ca Duma organizeaza joi audieri cu privire la reglementarea conflictelor de pe teritoriul CSI si va lua in discutie solicitarile Abhaziei, Osetiei de Sud si Transnistriei de recunoastere a independentei lor de catre Rusia. Ostrovski a precizat ca presedintii parlamentelor din cele trei republici nerecunoscute vor lua cuvantul in regim deschis, dupa care audierile vor continua cu usile inchise.

Directorul Institutului tarilor CSI, Constantin Zatulin, citat de Pravda.ru, a declarat ca la audieri nu vor fi prezente delegatiile Georgiei si Republicii Moldova. El a precizat ca, dupa ce un parlamentar din Georgia a respins "in cea mai grosolana forma" posibilitatea unui dialog, refuzand sa vina la Moscova, deputatii rusi au decis sa nu invite in Duma de Stat reprezentantii Georgiei, pentru a nu transforma Duma intr-o tribuna pentru atacuri la adresa Rusiei.

Vicepresedintele Comisiei pentru relatii externe, Leonid Slutki, a declarat pentru ITAR-TASS ca Duma de Stat a Federatiei Ruse nu va adopta nicio decizie in privinta Abhaziei si Osetiei de Sud in urma audierilor preconizate pentru joi. "in cadrul audierilor parlamentare va avea loc un schimb de opinii rational, interesant si eficient", a spus Slutki. Potrivit parlamentarului, Duma de Stat nu intentioneaza sa puna la indoiala integritatea teritoriala a Georgiei.

"Pozitia Rusiei se bazeaza pe prevederile dreptului international si presedintele Federatiei Ruse a declarat in repetate randuri ca noi recunoastem suveranitatea si integritatea teritoriala a Georgiei, ale carei parti componente sunt Abhazia si Osetia de Sud", a declarat Slutki, citat de ITAR-TASS.

Potrivit agentiei Regnum, directorul departamentului pentru Caucaz al Institutului CSI din Rusia, Mihail Aleksandrov, considera ca, in contextul Kosovo, Rusia va prefera "solutia Taiwan". Astfel, Aleksandrov considera ca nu se va ajunge pana la recunoasterea oficiala a Abhaziei, Osetiei de Sud si a Transnistriei. Recunoasterea de catre Rusia a acestor teritorii nu ar fi logica, deoarece Moscova nu recunoaste proclamarea unilaterala a independentei Kosovo, a explicat Aleksandrov. Specialistul nu a exclus insa posibilitatea ca, in cadrul variantei "Taiwan", Rusia sa isi deschida reprezentante in Abhazia si Osetia de Sud si sa-si extinda colaborarea pe plan economic cu aceste teritorii. Aleksandrov a mentionat ca problema recunoasterii oficiale a Abhaziei si Osetiei de Sud se va pune mai acut doar in cazul in care Georgia va adera la NATO.

Fostul vicepresedinte al Dumei de Stat a Rusiei, Serghei Baburin, a declarat la randul sau pentru agentia Regnum ca in actuala conducere a Rusiei sunt forte care ar putea adopta o decizie politica principiala dar nu privitoare la recunoasterea republicilor autoproclamate, ci la stabilirea cu acestea a unor relatii normale interguvernamentale. Baburin a spus ca Abhazia, Osetia de Sud si Transnistria sunt deja recunoscute, deoarece participa cu statut de parti egale in procesele de reglementare a conflictelor pe care le au cu tarile din care s-au desprins.

"Pentru mine nu exista problema statelor nerecunoscute Abhazia, Osetia de Sud si Transnistria - sunt ramasite ale Uniunii Sovietice, care au ramas fidele Constitutiei URSS, cand separatismul a invins la Moscova, Tbilisi, Chisinau si alte capitale ale republicilor unionale. Eu recunosc integritatea teritoriala a Georgiei, insa Abhazia si Osetia de Sud nu au nici o legatura cu ea, deoarece Georgia a iesit din URSS neavand aceste teritorii", a declarat Baburin.

Dupa caderea URSS, Abhazia si Osetia de Sud si-au proclamat unilateral independenta de Georgia in 1992, statut pe care si l-au aparat in cursul unor conflicte armate cu fortele georgiene. in ceea ce priveste Transnistria, Tiraspolul si-a proclamat unilateral independenta fata de Republica Moldova in 1990.

Pana acum, Moscova nu a recunoscut cele trei regiuni separatiste ca state independente, insa reproseaza Occidentului "precedentul Kosovo", pe care il considera periculos pentru alte regiuni cu aspiratii separatiste, cum ar fi Cecenia, unde Moscova a dus doua razboaie sangeroase impotriva separatistilor ceceni.

Ambasadorul Rusiei la NATO a avertizat marti Alianta - deja divizata in privinta legaturilor sale cu Georgia - ca aceasta tara poate sa spuna adio teritoriilor separatiste proruse Abhazia si Osetia de Sud, daca mai face vreun pas catre aderarea la NATO. "in cazul invitarii Georgiei de catre NATO, sub impulsul Statelor Unite, putem sa ne asteptam la separarea Anhaziei si Osetiei de Sud", a declarat Dmitri Rogozin(foto). Referendumul pentru aderarea Georgiei la NATO, organizat in decembrie de presedintele Mihail Saakasvili, a fost organizat pe tot teritoriul georgian, "dar nu si in Abhazia si Osetia de Sud", a subliniat diplomatul. Daca NATO accepta, la urmatorul summit de la Bucuresti, din 2-4 aprilie, ca Georgia sa primeasca Planul de Actiune in vederea aderarii (MAP), care reprezinta ultima etapa inainte de aderare, acest gest poate "provoca o secesiune a celor doua teritorii", a avertizat Rogozin.