Liderii G8 se intalnesc in Germania

Liderii celor mai puternic industrializate opt tari din lume se reunesc miercuri la Heiligendamm, Germania, tara care a mai detinut presedintia G8 in 1978, 1985, 1992 si 1999.


Prima reuniune de acest tip s-a desfasurat la Rambouillet, in Franta, in 1975, la initiativa presedintelui francez Valery Giscard d'Estaing. Au participat sase tari (G6 - Franta, Marea Britanie, Germania, Italia, Japonia si Statele Unite), carora li s-a adaugat, in 1976 si Canada (G7).



Dupa dezmembrarea Uniunii Sovietice, intre 1993 si 1998, Rusia a devenit treptat din ce in ce mai implicata in activitatile grupului. G7 s-a transformat in G8 la summitul de la Birmingham, in 1998, la care Rusia devenea oficial membra a clubului. Rusia a detinut presedintia G8 anul trecut si a organizat primul sau summit al clubului la Sankt-Petersburg, in iulie 2006.



La summit participa sefii de stat sau de guvern ai tarilor membre, dar gazda de anul acesta, cancelarul german Angela Merkel a invitat de asemenea reprezentantii Braziliei, Chinei, Indiei, Mexicului si Africii de Sud.



Summiturile din ultimii ani au fost marcate de anumite evenimente sau teme dominante:



LONDRA (1991) - Dupa primul razboi din Golf, cei sapte lideri si-au exprimat intentia de a "acorda un rol mai mare Natiunilor Unite in ordinea internationala". Presedintele sovietic Mihail Gorbaciov este invitat la summit, la cererea sa.



MUNCHEN (1992) - Declaratia economica a summitului subliniaza ingrijorarea legata de somajul masiv din tarile industrializate. Pe plan politic, este transmis un avertisment beligerantilor din fosta Iugoslavie.



TOKYO (1993) - Se ajunge la un acord preliminar asupra problemelor comerciale multilaterale din cadrul GATT (Acordul general pentru tarife vamale si comert).



NAPOLI (1994) - Cei 7 se pronunta pentru o coordonare a politicilor economice vizand o relansare a cresterii fara generare de inflatie.



HALIFAX (Canada, 1995) - Apel pentru o incetare a focului in Bosnia si crearea unui mecanism de urgenta pentru evitarea unei repetari a crizelor financiare.



LYON (1996) - Acord asupra principiului unei diminuari a datoriilor celor mai sarace tari si propunere de masuri pentru coordonarea luptei impotriva traficului de droguri si a crimei organizate.



DENVER (Statele Unite, 1997): Rusia participa pentru prima oara la reuniuni, cu exceptia discutiilor financiare. Profund dezacord in materie de mediu: Washingtonul refuza sa semneze un acord care viza reducerea obligatorie a emisiilor de dioxid de carbon in atmosfera.



BIRMINGHAM (Marea Britanie, 1998): Prima participare a Rusiei la toate reuniunile grupului: G7 devine oficial G8.



KOLN (1999): Este consacrat pacii si reconstructiei in Balcani si luptei impotriva paradisurilor fiscale.



OKINAWA (2000): Propune un "nou parteneriat" cu tarile cele mai sarace, organizatiile internationale si societatea civila.



Ce s-a intamplat la summiturile G8 din ultimii ani



O trecere in revista a evenimentelor de la ultimele cinci summituri G8 demonstreaza ca Africa a fost o prioritate pentru tarile dezvoltate in ultimii ani, comenteaza Reuters.



GENOVA (Italia, 2001) - Summitul a ramas in istorie pentru violentele anticapitaliste si ciocnirile cu politia, care au dus la moartea activistului Carlo Giuliani. Membrii G8 au promis ca vor lua masuri decisive pentru a combate saracia, in special in Africa, si au schitat un plan in acest sens. Desi au fost de acord ca economia mondiala are perspective sa se refaca dupa o perioada de stagnare, liderii celor mai bogate tari din lume nu au reusit sa ajunga la o intelegere in ceea ce priveste protectia mediului.



KANANASKIS (Canada, 2002) - Statele membre au ajuns la un acord pentru a finanta cu 20 de miliarde de dolari eforturile destinate sa impiedice gruparile teroriste sa intre in posesia armelor nucleare, in special a acelora din depozitele nesecurizate din fostele tari comuniste.



Respectand promisiuni mai vechi, liderii tarilor G8 au creat un nou pachet de masuri destinate dezvoltarii Africii, dar Planul de Actiune pentru Africa oferea multe sfaturi si bani putini.



EVIAN (Franta, 2003) Membrii G8 s-au concentrat asupra nevoii de a continua intr-un ritm sustinut reformele structurale si asupra necesitatii unei mai mari flexibilitati a economiilor prospere, in pofida rezistentei populare, evidentiate de o serie de greve in sectorul public din tara gazda.



Liderii au incercat sa treaca peste divergentele transatlantice legate de razboiul din Irak, caruia jumatate din membrii G8 i s-au opus, spunand ca sustin unanim reconstructia acestei tari. Summitul a fost marcat de demonstratii violente.



SEA ISLAND (Statele Unite, 2004) - Participantii au convenit sa extinda un program de diminuare a datoriilor tarilor sarace, dar nu au reusit sa raspunda apelurilor de a anula integral datoriile statelor africane catre agentiile internationale.



Liderii G8 au promis ca vor extinde pana in decembrie 2006 initiativa privind tarile sarace cu mari datorii, in cadrul careia acestea sunt scutite de o parte din sumele datorate. Ei au subliniat de asemenea nevoia solutionarii conflictului arabo-israelian in cadrul unei initiative de reforma politica si economica din Orientul Mijlociu.



GLEANEAGLES (Marea Britanie, 2005) - Liderii G8 au anuntat ca vor dubla ajutoarele pentru Africa si pentru tarile in curs de dezvoltare incepand din anul 2010. Participantii au fost de acord ca schimbarile climatice necesita actiuni urgente, dar nu au luat masuri concrete pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera.



SANKT PETERSBURG (Rusia, 2006) - Liderii G8 au facut o nou incercare de a obtine un acord pentru un pact comercial international, la un summit marcat de neintelegeri cu privire la Orientul Mijlociu. Agenda oficiala pe care figurau securitatea energetica, combaterea bolilor infectioase si promovarea educatiei nu a starnit controverse si nu a cerut angajamente financiare din parte statelor membre.



Rusia a fost nevoita sa faca unele concesii in ceea ce priveste modul cum gestioneaza pietele energetice pentru a obtine un acord asupra securitatii energetice. Rusia nu s-a supus insa cererilor de a ratifica reglementarile internationale in domeniul petrolului si gazelor, Carta Energiei. Si ajutorul pentru Africa, tema ignorata initial de Rusia, si-a gasit de asemenea locul pe agenda summitului.