Presa internationala relateaza protestele din Iran prin "stratageme"

Presa internationala este nevoita sa recurga la numeroase stratageme pentru a putea relata despre manifestatiile din Iran, de la folosirea de pseudonime, la supravegherea site-urilor de socializare online, relateaza AFP.

"Folosim atat iranieni, cat si straini pentru moment, pentru a lucra pe strazile din Teheran, dar functionarea normala este din ce in ce mai dificila", a explicat Richard Beeston, de la cotidianul britanic The Times.

Autoritatile iraniene au interzis, incepand de marti, presei straine sa acopere manifestatiile.

Dupa ce luni le-a expirat viza celor doi jurnalisti trimisi pentru alegerile prezidentiale de saptamana trecuta, Times foloseste personal care semneaza sub pseudonim.

Pastrarea anonimatului este si alegerea cotidianului spaniol El Mundo, care semneaza o fotografie cu "un presudonim sub care se ascunde identitatea sursei", scrie ziarul, explicand ca jurnalista sa free-lancer reuseste sa "insele cenzura".

Times supravegheaza si site-urile de socializare, precum Facebook si Twitter, dar "cu prudenta". "Suntem foarte constienti de faptul ca opozanti ai regimului vor prezenta elemente care nu se verefica si probabil vor face propaganda (...). Daca este ceva interesant, transmitem corespondentilor nostri de pe teren", a explicat Beeston.

Twitter este monitorizat si de postul de televiziune francez France24 - ai carui jurnalisti nu au obtinut viza - si de cele britanice BBC si Sky News.

"Avem sentimentul ca am reusit sa identificam persoane pe care le consideram destul de demne de incredere - fie pentru ca lucrurile pe care le-au scris au fost coroborate de alte surse sau de enoastre, fie pentru ca erau deja utilizatori ai Twitter in Iran", a explicat Ruth Barnett, de la Sky News.

Si postul olandez de televiziune NOS a recurs la Twitter, in special dupa ce doi jurnalisti ai sai au fost arestati duminica si somati sa plece.

In pofida problemelor din retelele de telecomunicatii, BBC se bazeaza mult pe imaginile, scrisorile - peste 400.000 pe zi din Iran - SMS-urile si declaratiile pe care le primeste in direct.

Luca Rignoni, redactor sef la postul italian de televiziune Canale 5, considera "conditiile de munca din ce in ce mai dificile" pentru trimisii speciali, din cauza problemelor de comunicatii si a "controalelor neincetate ale politiei".

Trimisul special al ziarului spaniol La Vanguardia, Tomas Alcovero, si-a dezvaluit miercuri subterfugiul: "Ma ascund pe o straduta pentru a lua notite", subliniind ca un "simplu stilou si un carnetel nu atrag atentia".

Insa compatrioata sa Angeles Espinosa, de la El Pais, este nevoita sa ramana in casa dupa ce miercuri i-au fost retrase toate acreditarile, a explicat ea, precizand ca nu mai acopera evenimentele de teama ca va fi expulzata.

Unii, precum Hugues Huet, singurul reprezentant al France Televisions in Iran, nu mai trimite imagini de pe strazi de luni, dar profita de posibilitatea de a circula liber si lucreaza de la birou.

Postul german de televiziune ARD foloseste un artificiu similar. Corespondentul sau a obtinut dreptul sa difuzeze de pe acoperisul televiziunii iraniene, iar imaginile cu manifestatii sunt recuperate la Berlin, prin intermediul agentiilor de presa.

Insa si acestea sunt afectate. AFP are birou la Teheran, unde jurnalistii sai sunt supusi acelorasi restrictii ca restul presei straine.