Zece concurenti intra in cursa electorala din Republica Moldova

Zece concurenti electorali s-au inscris in cursa pentru alegerile parlamentare anticipate din Republica Moldova, dintre care cinci partide par sa aiba sanse reale de a depasi pragul electoral si de a intra in viitorul parlament.

Campania electorala pentru alegerile fixate intr-o zi de miercuri, 29 iulie, de liderul comunistilor si presedintele in exercitiu al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, intra in linie dreapta, dupa ce marti la ora 16.00 se incheie inregistrarea concurentilor, iar incepand cu ziua de joi incep dezbaterile la televiziunea publica.

Favoritul acestor alegeri pare sa fie in continuare Partidul Comunistilor, care a acumulat 50 % din sufragii la alegerile ordinare din 5 aprilie.

Chiar daca in scadere de imagine pe fundalul crizei economice care se face simtita si in Republica Moldova si pierzand din mers una din piesele importante si vizibile ale partidului - pe ex-presedintele Parlamentului Marian Lupu - comunistii par sa exploateze din plin in defavoarea opozitiei efectele propagandistice ale devastarilor din 7 aprilie, pe care le pun pe seama partidelor liberale, dar si agravarea crizei, care ar avea ca principala cauza nu lipsa unui program guvernamental anticriza, ci "nedorinta partidelor liberale de a-si da votul pentru alegerea unui sef de stat comunist, ceea ce si dus la dizolvarea Parlamentului ales la 5 aprilie".

In plus, comunistii continua sa utilizeze la turatii maxime in campanie resursa administrativa si trusturile media pe care le controleaza si ameninta sau incearca sa blocheze sau sa elimine de pe internet portaluri informationale sau site-uri de socializare de orientare anticomunista.

Inainte de a se da unda verde dizolvarii Parlamentului, comunistii au avut grija, in cele cateva sedinte ale fostului legislativ ales la 5 aprilie, sa reduca pragul electoral de la 6 la 5% si prezenta la urne necesara validarii scrutinului de la jumatate la o treime din electorat, pentru a se asigura ca alegerile din toiul verii, cand studentii si angajatii sunt in vacanta, vor fi valabile.

Partidele liberale vor trece pragul electoral

Sanse practic sigure de a depasi pragul electoral il au si cele trei fomatiuni liberale care au intrat in Parlament la 5 aprilie - Partidul Liberal Democrat din Moldova, Partidul Liberal si Alianta Moldova Noastra.

Noutatea campaniei este lansarea in politica in calitate de presedinte si cap de lista al Partidului Democrat a fostului presedinte Parlamentului, ex-comunistul Marian Lupu, care a plecat din PCRM in urma cu o luna. Personalitatea lui Lupu, considerat o figura prooccidentala si beneficiind de sustinerea social-democratiei europene, ar putea propulsa Partidul Democrat, de la cele 2,97 % cat a avut la parlamentarele din 5 aprilie, peste pragul electoral, facandu-l astfel partid parlamentar.

Marian Lupu a devenit tinta unor comentarii contradictorii ale presei, care a scris ca acesta ar fi un "cal troian" comunist, un proiect al iminentelor cenusii de la guvernare, pentru a "fura" din voturile opozitiei si a asigura accesul in viitorul parlament al unor formatiuni si lideri ce s-ar putea coaliza cu Partidul Comunistilor pentru a-i asigura stabilitatea la guvernare cel putin in urmatorii patru ani.

Marian Lupu insa sustine ca proiectul sau nu are nicio legatura cu strategii PCRM si ca nu va vota un presedinte comunist in viitorul Parlament.

Cel putin pana in acest moment Lupu pare sa se fi plasat pe segmentul de stanga-centru si pare sa ameninte nu atat cele trei formatiuni liberale de opozitie cu sanse de a accede in Parlament, ci polul social-democrat, lansat in campanie pe o lista comuna a Partidului Social Democrat (PSD) al ex-premierului din anul 2000 Dumitru Braghis si a Uniunii Centriste din Moldova (UCM), preluate de ceva vreme de un alt ex-premier, Vasile Tarlev, cu functie in perioada comunista, pe care insa Ministerul Justitiei nu vrea sa-l recunoasca presedinte al formatiunii.

Rezultatele cumulate la parlamentarele din 5 aprilie ale PSD (3,7 %) si ale UCM (2,75 %) ar asigura teoretic depasirea pragului electoral de 5 % de lista comuna a celor doua formatiuni, insa aparitia lui Marian Lupu in fruntea PD-ului pe segmentul social-democrat ar putea fi o amenintare serioasa nu doar pentru sansele electorale ale lui Braghis si Tarlev, dar si pentru partidele pe care cei doi ex-premieri le conduc. De altfel, cateva organizatii teritoriale ale PSD au si anuntat in ultimile saptamani ca adera la PD-ul lui Marian Lupu.

PPCD pierde voturi din cauza aliantei cu Partidul Comunist

In cursa electorala s-a inscris si Partidul Popular Crestin Democrat (PPCD), care la 5 aprilie pentru prima data in istoria sa a ramas in afara parlamentului, cu 3,04 % din voturi. Chiar daca principala cauza a esecului formatiunii, considerate pana in 2005 varful de lance a luptei anticomuniste, pare a fi alianta cu Partidul Comunistilor si relatiile privilegiate dintre liderul acestei formatiuni, Iurie Rosca, si presedintele Voronin, strategii PPCD par sa intrevada o noua sansa pentru formatiune in plasarea liderului acesteia in functia de vicepremier responsabil cu structurile de forta in guvernul comunistilor.

Liderii "vechi" ai formatiunii - Iurie Rosca, Vlad Cubreacov si Stefan Secareanu - s-au retras de pe lista PPCD, insa Iurie Rosca si-a asigurat mediatizarea masiva a persoanei sale prin intermediul serviciului de presa al Guvernului si a mediilor controlate de comunisti, inclusiv televiziunea nationala.

Comunicatele Guvernului de la momentul plasarii lui Iurie Rosca in functia de vicepremier reflecta, cu cateva exceptii, exclusiv activitatea liderului PPCD. Vizitele acestuia la Ministerul Justitiei, la Interne, la Departamentul pentru combaterea crimelor economice, la Serviciul vamal, audientele pentru cetateni, sedintele comisiei pentru combaterea traficului de persoane si a celei pentru securitatea traficului rutier sunt reflectate in avize, invitatii pentru presa si comunicate ample.

Voronin sustine PPCD-ul

De altfel, presedintele Voronin a declarat deschis ca in caz de anticipate va face agitatie electorala pentru PPCD, invitand electoratul necomunist sa voteze "exclusiv pentru PPCD".

Alte doua formatiuni inscrise pe ultima suta de metri in campanie sunt Partidul National Liberal (PNL) si Miscarea Actiunea Europeana (MAE), care la parlamentarele din 5 aprilie au mers pe o lista comuna acumuland 1,01 %.

In cursa s-a inscris si un candidat independent - primarul satului Alava din raionul Stefan Voda, Tatiana Tambalist - , desi pe parcursul istoriei Republicii Moldova niciodata un candidat independent nu a intrat in Parlament.

Chiar daca favoritul alegerilor anticipate din 29 iulie pare sa fie in continuare Partidul Comunistilor, marea necunoscuta a acestui scrutin este raportul de forte din viitorul Parlament si daca partidele necomuniste vor putea acumula cele 61 de mandate din 101 necesare alegerii sefului statului.

O alta necunoscuta va fi modul in care se va comporta in viitorul Parlament PD-ul lui Marian Lupu, in cazul in care de optiunea sa va depinde instalarea unui nou presedinte al Republicii Moldova.

Daca niciunul dintre poluri - nici puterea comunista si nici opozitia liberala - nu vor avea din nou cele 61 de mandate necesare instalarii sefului statului, Parlamentul ales in urma anticipatelor va fi din nou dizolvat, urmand ca noi alegeri sa aiba loc abia in 2010, intrucat Constitutia moldoveana exclude posibilitatea organizarii a doua scrutine anticipate intr-un singur an. Pe toata aceasta perioada pana la alegerea noului parlament, presedintele in exercitiu al Republicii Moldova va ramane Vladimir Voronin, al carui al doilea mandat a expirat la 7 iunie 2009.