Scutul antiracheta, marul discordiei dintre SUA si Rusia, inca din 2003

Planurile demarate de SUA inca din 2003 cu Polonia si Cehia privind instalarea unor elemente ale scutului antiracheta pe teritoriul acestor tari au ajuns sase ani mai tarziu sa fie abandonate, dupa ce Rusia si-a exprimat in repetate randuri si in mod vehement dezacordul in acest sens.

Scutul antiracheta este un sistem ce cuprinde radare si rachete, al carui scop este de a detecta si distruge rachetele balistice inamice indreptate catre teritoriul Statelor Unite si a unora dintre aliatii lor.

Proiectul s-a nascut in plin Razboi Rece, dupa ce Ronald Reagan a fost ales presedinte al SUA. La 23 martie 1983, el a creat Initiativa pentru Aparare Strategica, proiect cunoscut sub numele de Razboiul Stelelor, care viza sa-i protejeze pe americani de rachetele nucleare sovietice.

Insa, dupa prabusirea URSS, in 1991, programul si-a pierdut ratiunea de a mai fi si in 1993 a fost abolit oficial de Bill Clinton. Totusi, sub mandatul sau, la 23 iulie 1999, presedintele american accepta sa semneze National Missile Defense Act, lege adoptata aproape in unanimitate de Camera Reprezentantilor si Senat si care indica intentia SUA de a construi un scut antiracheta limitat de indata ce tehnologia o va permite.

Apararea Nationala Antiracheta, un program asemanator precedentului, are totusi un obiectiv mai putin ambitios: apararea tarii impotriva unei ofensive minore, nu un atac masiv, iar alta deosebire este ca arsenalul se afla la sol, nu in spatiu. Insa testele nu sunt concludente si, in ianuarie 2001, Bill Clinton ii lasa succesorului sau misiunea de a decide in privinta viitorului proiectului.

La 11 septembrie 2001, atentatele impotriva Statelor Unite l-au determinat pe George W. Bush sa se retraga din Tratatul antirachete balistice (ABM), care interzicea atunci desfasurarea unui sistem global de aparare antiracheta pe teritoriul american.

La 17 decembrie 2002 a fost anuntata oficial relansarea programului national de aparare antiracheta, incredintat Agentiei pentru Aparare Antiracheta din cadrul Departamentului Apararii. Programul actual prevede ca 100 de rachete antiracheta pot intercepta un val de 20 de rachete balistice provenind din Eurasia.

SUA au cerut oficial Marii Britanii si Danemarcei sa foloseasca facilitati de pe teritoriul lor ca parte a programului, al carui cost pentru anii 2004-2009 se ridica la 53 de miliarde de dolari. Incepand din 2003, SUA au initiat discutii cu Polonia si alte tari europene cu privire la posibilitatea stabilirii unei baze europene pentru intercerceptarea rachetelor cu raza lunga de actiune.

O baza similara cu cea pe care SUA o au in Alaska ar ajuta la protejarea Americii si Europei de rachetele trase din Orientul Mijlociu si Africa de Nord. Presa la vremea respectiva a scris ca si Romania ar fi fost luata in calcul pentru gazduirea scutului antiracheta, insa in cele din urma au fost preferate, gratie situarii lor geografice, Polonia - pentru a gazdui o baza cu zece rachete interceptoare - si Cehia - unde ar urma sa fie situat un radar necesar sistemului.

In februarie 2007 Statele Unite au inceput negocierile oficiale cu Varsovia si Praga pentru extinderea scutului antiracheta pe teritoriul american, ceea ce a starnit nemultumirea Rusiei, care a decis - si din cauza aceasta - sa-si suspende participarea la Tratatul pentru Fortele Conventionale in Europa (CFE).

Statele Unite planuiau sa instaleze pana in 2012 zece rachete interceptoare in Polonia si o statie radar ultraperfectionata in Republica Ceha pentru a se proteja de amenintarea balistica din partea unor tari considerate imprevizibile, precum Iranul.

Aceste sisteme defensive de interceptare nu contin explozibili de niciun fel si distrug tintele prin folosirea energiei cinetice, adica printr-o coliziune in plin, in afara atmosferei, intre interceptor si vehiculul de reintrare in atmosfera.

Dincolo de nemultumirea Moscovei, nici opinia publica din aceste tari, in special in Cehia, nu privea cu ochi buni gazduirea elementelor scutului antiracheta, dar si unii aliati, in special Germania, au ridicat din sprancene. Washingtonul a facut o serie de propuneri Moscovei pentru a-i risipi suspiciunile cu privire la scutul antiracheta, dar de fiecare data ele au fost respinse.

Romania ar fi ramas in afara scutului american

Problema este ca scutul american antiracheta instalat in Cehia si Polonia nu ar fi oferit protectie pentru intreg teritoriul european, iar patru tari NATO - Romania, Grecia, Bulgaria si Turcia - ar fi ramas neacoperite de acesta umbrela. La randul sau, NATO a incheiat in 2006 un studiu de fezabilitate pentru un scut antiracheta propriu.

Acesta, numit sistem "de aparare antiracheta in teatrul de operatiuni", era destinat initial apararii armatelor aliate pe campul de lupta. O solutie ar fi fost o interconectare a celor doua sisteme de aparare antiracheta, dar tarile aliate nu au luat nicio decizie ferma nici la summitul de la Bucuresti, nici la cel de la Strasbourg-Kehl.

Diviziunea in randul Aliatilor provenea mai ales de la costurile implicate. Fara aportul american, un sistem propriu al NATO ar costa intre 20 si 27 de miliarde de euro pe o perioada de 20 de ani, potrivit unui studiu de fezabilitate realizat de Alianta.

Unii membri NATO din nordul Europei nu vedeau de ce ar trebui sa plateasca pentru un sistem care ar proteja sudul Aliantei, in timp ce Franta mizeaza in primul rand pe arsenalul sau nuclear pentru a contracara orice amenintare. In plus, unii aliati nu doreau ca scutul antiracheta - justificat de o amenintare mai mult sau mai putin reala - sa adauge inca un motiv de tensionare a relatiilor si asa deteriorate cu Rusia.

Europenii, ca populatie, se opuneau clar desfasurarii in Europa Centrala a sistemului american antiracheta, potrivit unui sondaj al Harris Interactive, publicat in 2008. Opozitia este deosebit de puternica in Germania (71%, fata de 19% care sunt pentru), Spania (61%, fata de 19%) si in Franta (58%, fata de 22% care sunt pentru).

O majoritate, dar de data aceasta relativa, respinge scutul in Italia (49%, fata de 35%) si Marea Britanie (44%, fata de 30%). In schimb, in Statele Unite 49% dintre respondenti aproba desfasurarea, fata de 25%, care sunt ostili.

Romania nu ar fi fost protejata de scutul american din Polonia si Cehia si considera necesara initiativa americana de instalare a scutului antiracheta in Europa de Est. Bucurestiul face parte din grupul statelor care sustin completarea acestuia cu un scut al NATO, care sa ofere protectie si sud-estului Europei.

In plus, Statele Unite aveau in plan, pe vremea administratiei Bush, sa instaleze o a treia componenta a scutului antiracheta in Europa, alaturi de cele aflate in negociere cu Polonia si Cehia. Aceasta a treia componenta a scutului antiracheta american din Europa este o statie radar cu raze X construita de Raytheon Co.

Statia ar trebui sa se situeze mai aproape de Iran, pe care SUA il suspecteaza ca isi accelereaza eforturile pentru a obtine rachete balistice capabile sa transporte arme de distrugere in masa dincolo de regiunea Orientului Mijlociu, dupa cum a explicat Obering.

Noua componenta ar trebui instalata undeva in Europa de Sud-Est, posibil in Turcia, Caucaz, regiunea Caspica sau a Marii Bering, a declarat Obering la o conferinta. Presa a scris ca SUA ar fi demarat inca din luna februarie negocieri secrete cu Ankara cu privire la amplasarea pe teritoriul turc a unei statii-radar in cadrul sistemului de aparare antiracheta si ca negocierile oficiale ar putea fi lansate la summitul de la Bucuresti.

Pentru a linisti Moscova, Statele Unite au propus la sfarsitul anului 2007 amanarea intrarii in functiune a scutului pana cand va exista dovada incontestabila a amenintarii iraniene si accesul inspectorilor rusi la instalatiile scutului. Potrivit presei ruse, Moscova a cerut de asemenea ca radarul din Cehia sa nu fie dotat cu capacitatea de a urmari tinte pe teritoriul sau.

In 2008, chiar inainte de summitul NATO de la Bucuresti, dupa ce multa vreme s-a opus vehement ideii unui scut american din Europa de Est, Rusia parea pregatita sa il accepte, o schimbare de pozitie care intervenea dupa ce Statele Unite s-au declarat dispuse sa faca o serie de concesii. Era vorba despre o promisiune scrisa de a nu incarca rachetele de interceptare, de a nu dota radarul din Cehia cu capacitati de urmarire a unor tinte pe teritoriul Rusiei si de a permite accesul inspectorilor rusi la bazele scutului. Pe langa aceste propuneri concrete, americanii ar fi fost dispusi, de asemenea, sa nu insiste pentru integrarea Ucrainei si Georgiei in NATO.

Dupa instalaarea administratiei Obama, a devenit tot mai clar ca aceasta isi propune sa reexamineze proiectul scutului, lansat de fosta administratie Bush pentru contracararea amenintarilor ce ar putea veni din tari ca Iranul. Obama a vizat inca de la inceput obtinerea unui "parteneriat deplin" cu Moscova, pentru a rezolva diferendele privind apararea antiracheta, care au tensionat relatiile ruso-americane ani la rand.

Inainte de intalnirea dintre Dmitri Medvedev si Barack Obama din iulie 2009, presedintele rus declara ca Statele Unite trebuie sa faca un compromis in privinta planurilor pentru instalarea unui scut antiracheta in Europa, daca vor sa ajunga la un acord pentru reducerea focoaselor nucleare.

Apoi, in cadrul vizitei efectuate de Obama in Rusia, cei doi presedinti au insarcinat experti din tarile lor sa faca o analiza comuna a riscurilor balistice actuale, pentru a incerca sa rezolve diferendul printre proiectul de scut antiracheta. De asemenea, Obama i-a comunicat atunci lui Medvedev ca in doua-trei luni Washingtonul va incheia examinarea propunerilor facute de Rusia privind sistemul.

Imediat dupa vizita in Rusia, ziarul polonez Gazeta Wyborcza scria ca Obama a renuntat practic la desfasurarea elementelor scutului antiracheta in Polonia si Cehia si cita surse de la Washington.

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...

Primar bătăuș, susținut în continuare de PNL după ce a fost filmat cum agresa un cetățean. ”A fost sub imperiul unei mari emoții” VIDEO

Cazul primarului din comuna Spermezeu, cercetat penal după ce a agresat fizic un cetăţean, în luna februarie, va fi discutat în forurile de conducere ale PNL Bistriţa-Năsăud, a declarat...