Cursa prezidentiala americana: Obama si efectul Bradley

Sa fie culoarea pielii un factor in decizia de a vota cu un candidat sau altul? Mai sunt 3 zile pana cand se da startul scrutinului de vot pentru presedintia Statelor Unite ale Americii, iar sondajele arata ca Barack Obama, candidatul prezidential democrat, are un avantaj lejer.

Comentatorii si realizatorii sondajelor se intreaba insa daca Obama va fi sau nu o victima a "efectului Bradley", arata NewScientist.

Numit dupa un american de culoare, Tom Bradley, care a candidat la postul de guvernator al statului California in 1982, efectul Bradley se refera la acea tendinta a respondentilor la sondaje sa ofere informatii incorecte din teama de a nu fi izolati.

O mare parte dintre respondentii la sondaje din California din 1982 au declarat ca vor vota cu Bradley. Acesta a pierdut insa alegerile, iar cercetarile facute dupa scrutin au aratat ca un procentaj mult mai mic decat se credea initial de cetateni americani albi au decis sa acorde votul unui candidat de culoare.

In cazul in care un candidat este de culoare, un respondent care nu isi doreste sa ii acorde votul din acest motiv isi va ascunde intentia de vot pentru a nu fi etichetat drept "rasist".

Fenomenul a mai fost intalnit in 1989 cand un alt american de culoare a candidat la un post de guvernator. Doug Wilder a candidat in statul american Virginia si a castigat, insa rezultatele finale au fost cu mult diferite fata de ceea ce aratau sondajele.

Si Jesse Jackson a avut parte de o experienta similara in 1988. El a pierdut alegerile in statul Wisconsin, chiar daca sondajele il aratau drept castigator. Se pare ca o mare parte dintre votanti au spus ca il vor vota si apoi s-au razgandit.

In 1995, numele lui Colin Powell a fost mentionat ca si posibil candidat la cursa prezidentiala. Sondajele aratau ca ar fi fost preferat fata de Bill Clinton, insa acesta a renuntat la idee, fiind avertizat de prietenul sau, Earl G. Graves in legatura cu efectul Bradley: "Cand ei (alegatorii albi) intra in cabinele de vot, nu iti vor acorda tie sprijinul".

Fenomene similare s-au petrcut si in alte situatii, cum ar fi "Shy Tory Effect" in Marea Britanie sau "spirala tacerii".

"The Shy Tory" este numele dat unui efect observat in anii '90 in Marea Britanie de companiile ce realizeaza sondaje. Numarul de britanici care au votat cu Partidul Conservator (Tories) atunci a fost cu mult mai mare decat numarul de persoane care s-au aratat in sondaje dispuse sa le acorde votul. La alegerile generale din 1992, sondajele aratau ca Partidul Laburist avea un avantaj de 1%, iar rezultatele finale au aratat ca Partidul Conservator a castigat cu un avans de 7,9%.

Spirala tacerii reprezinta o teorie propusa de Elisabeth Noelle-Neumann care arata ca o persoana isi va exprima mult mai greu un puct de vedere daca acel punct de vedere contravine opiniei majoritatii, de teama represaliilor.

"Efectul Bradley" nu a fost prezent insa la alegerile primare din 2008: Obama a castigat in statul Wisconsin, iar in statele din sud-est ca Georgia, Carolina de Sud si Mississippi s-a constatat chiar un "Efect Bradley inversat": exista o presiune pentru sustinerea unui candidat alb, motiv pentru care respondentii de culoare nu isi exprima adevaratele intentii, si anume de a vota cu Barack Obama.

"Am inceput sa cred ca nu mai exista efectul Bradley. Alegatorii in varsta, care erau mai conservatori, au fost inlocuiti de cei tineri, liberali, care sunt de acord cu diversitatea etnica", spune Scott Keeter, directorul centrului pentru cercetare a sondajelor Pew din Washington.