Anul Boului va aduce prabusirea regimului comunist in China?

Chinezii au intrat oficial, la acest sfarsit de saptamana, in noul an, Anul Boului. Potrivit zodiacului chinezesc, anul Boului ar trebui sa se desfasoare sub semnul disciplinei, obedientei, muncii si perseverentei.

Toate acestea ar trebui sa aduca prosperitate in 2009, punand capat ghinioanelor si piedicilor intampinate in 2008.

Chinezii spera ca 2009 va fi un an benefic pentru ei si economia lor, insa pana si realizarile epocale ale "capitalismului autoritar" din China vor fi puse la incercare de actuala criza economica globala.

Este posibil ca in perioada urmatoare regimul de la Beijing sa fie nevoit sa se schimbe radical, in asa fel incat China sa poata merge mai departe.

Prosperitatea s-ar putea sa fie un vis foarte indepartat pentru chinezi, in conditiile in care indicii bursei din Shanghai au scazut cu doua treimi, iar sectorul exporturilor (responsabil de 40% din cresterea economica a Chinei) este in cadere libera.

Mai mult, unele rapoarte sustin ca 20% din fabricile din delta raului Guangdong s-au inchis, iar jumatate vor da faliment pana la sfarsitul anului, scrie The Times

Economia sufera una dintre cele mai grele lovituri. Cresterea economica se va reduce la sub 8%, nivel la care somajul si revoltele populare devin periculos de frecvente si vehemente. Pana si consumul de energie electrica s-a micsorat cu 9,4% in noiembrie, demonstrand ca economia chineza se contracta.

Tot mai multe rapoarte sustin ca bancile chinezesti au mari probleme, in pofida pachetului de ajutor de urgenta in valoare de trilioane de dolari, pe care bancile de stat le-au pompat in companiile de stat pentru a mentine ridicat nivelul cresterii economice.

Inca dinainte de criza financiara, un trilion de dolari fusesera pierduti de bancile chinezesti in urma unor credite paguboase.

Si nu doar bancherii saracesc: cei care castiga mai putin de un dolar pe zi s-au dublat ca numar in ultimii zece ani, iar peste 400 de milioane de chinezi si-au vazut veniturile micsorandu-se dramatic.

Ca urmare a acestei situatii, consumul intern s-a diminuat si nu va reusi sa se redreseze suficient pentru a acoperi gaurile create de declinul exporturilor.

Nimeni nu se mai consoleaza cu ideea ca Beijingul este suficient de puternic pentru a tine in frau criza. Pana si presedintele chinez Hu Jintao a emis avertismente voalate ca s-ar putea produce un colaps politic si social.

Regimul sau este sustinut de veniturile provenite din dezvoltarea economica si brutalitatea cu care sunt inabusite revoltele.

Cei care, in urma cu cativa ani, sustineau ca sistemul politic chinez este un compromis acceptabil intre capitalismul de tip american si comunism, ca este un regim ce evita haosul, coruptia si spasmele sociale, ca se va perpetua inca multi ani de acum incolo, isi regandesc pozitiile.

S-a dovedit ca China nu este o "zona-tampon" in Asia intre Occident si Orient, ca modelul chinez nu este nici pe departe sanatos sau ferit de coruptie.

"Capitalismul autoritar" nu este un sistem lipsit de hibe si in nici un caz nu este etern. A dus China cat de departe a putut.

Este posibil ca 2009 sa dovedeasca faptul ca acest regim trebuie sa se schimbe, pentru ca China sa mearga mai departe.