Editorial: Afara!

Atata argument a avut Dan Voiculescu pentru a-i plesni pe cei care, pentru prima oara de la o experienta asemanatoare pe scena politica (cred ca in 2000, la un congres al taranistilor) au cutezat sa vocifereze, contestand alcatuirea democratica a mintii liderului unic.

Si-a amintit si fondatorul partidului-televizor de asta, dar nu a tinut minte si continuarea: PNTCD nu a reusit nici acum sa revina in forta pe scena politica, deoarece a ignorat un principiu fundamental: ceea ce se construieste din mucegai, penicilina se cheama, si scuipa afara mizeria dintr-un organism.

Ca si Nicolae Ceausescu, care n-a putut sa-i scoata afara pe cei care i se opuneau, pentru ca ei erau sub cerul liber, dar a trimis ulterior TAB-urile sa le reteze dorintele, Dan Voiculescu si-a imaginat ca din limba-i usturatoare tasneste o coloana de motorizate in stare sa reduca la tacere urletul neputintei.

Dar o asemenea frustrare, cata exista in sanul Partidului Conservator, rar se mai poate intalni. Cand a anuntat ca se retrage de la conducerea micii sale afaceri politice, datorita careia, prin jocuri mestejugite, are acum 30 de parlamentari, Voiculescu a crezut ca va face o cosmetizare. A si reusit, plasand-o in sforile manuite de el pe Daniela Popa.

Ceea ce nu a stiut, in boala sa, care mananca mintea unui om insetat de putere, e ca multi dintre membrii partidului chiar au crezut ca se va retrage. Bazandu-se pe faptul ca Dan Voiculescu este in stare sa-si depaseasca frustrarile si sa creada in sondajele care dadeau o sansa de ascensiune Partidului Conservator cu conditia retragerii presedintelui-fondator.

Sondaje interne, fireste, dar despre care se discuta de vreo doi ani printre membrii mai acatarii, si de a caror acuratele incearca unii dintre liderii partidului sa-l convinga pe Dan Voiculescu, fara succes.

Omul nu poate crede ca mintea sa cuprinzatoare si luminatele sale invataminte nu sunt motive pentru electorat sa-l stampileze, vazand in ramanerea sa in preajma scorului de doua procente o conspiratie care sa duca la polarizarea scenei politice prin eliminarea partidelor mici.
Putini sunt cei care au indraznit sa-i spuna ca poporul nu-l inghite, si s-a ales praful de ei.

Pentru ca boala e grea. Iar frustrarile si mai si. Iar poporul dezgustat care era, duminica, o parte din propriul partid, ar fi fost in stare sa-l palmuiasca, daca nu-l aparau garzile de corp.

Daca nu se dezmembreaza acum PC, pe principiul ca daca inmultesti ceva cu zero, rezulta zero, inseamna ca membrii sai sunt cei mai ciudati posesori de carnet de partid care se afla in Romania.

Colegii lor de praf, taranistii, au, macar, niste tablouri frumoase pe pereti, iar cei mai patimasi au trecut prin puscariile comuniste. Potrivit CNSAS, Dan Voiculescu a colaborat cu Securitatea, adica institutia care a lucrat la greu sa-i trimita pe urmasii lui Maniu la racoare. Prin urmare, ceea ce tinea PC laolalta, in afara de pumnul de fier al lui Dan Voiculescu, este necunoscut. Ori trista naivitate ca aceasta formatiune va putea sa creasca vreodata, ori o prostie fara margini, si mai trista.

Ma mai bazez pe ceva cand anticipez dezintegrarea Partidului Conservator. Orice broasca posesoare de ambitie care reuseste sa-si introduca in fund un pai si sa sufle cu putere pana-si dubleaza volumul are doua variante: ori moare explodata, ori cu spinarea franta.

Cristian Mihai Chis