Opinii Cum evaluam candidatii la Presedintia Romaniei?

Urmeaza o perioada in care vom fi bombardati cu promisiuni, care de care mai fanteziste, mai aiuritoare, scoase parca din cartile de basme ale copilariei.

Cum alegem intre acestea pe cele rationale, realizabile, rezonabile, pe cele de care are intr-adevar nevoie Romania si societatea romaneasca?

Un fel de "grila" de apreciere, cu bile albe si negre, la totalizarea carora sa putem spune: candidatul x se apropie cel mai mult de idealul pe care ni-l dorim.

De ce are nevoie Romania, membra a Uniunii Europene, in anii urmatori?

Este greu de facut o ierarhie, asa de multe sunt prioritatile si domeniile in care Romania trebuie modernizata.

1. Modul de formare, executie si echilibrare a bugetului, astfel incat bugetarii sa nu mai sufoce economia, statul sa se intinda atat cat il tine plapuma, nu mai mult.

2. Reducerea cailor si posibilitatilor de fraudare a bugetului.

3. Eliminarea politicului din structurile statului. Politica se face in Parlament si, cel mult, in esaloanele superioare ale guvernului (ministri si secretari de stat). Nu mai mult.

4. Reducerea zonei rurale care functioneaza prin agricultura de subzistenta.

5. Eficientizarea domeniilor bugetare: invatamant, sanatate, ordine publica, justitie, armata, politica extrena, etc. Trecerea in zona privata a unor segmente importante din educatie, sanatate si altele, trecere care reduce cheltuielile bugetare, fara sa afecteze securitatea nationala.

6. Reforma constitutionala, care sa eficientizeze functionarea structurilor de management ale statului roman.

7. Intarirea zonei de control, ancheta si sanctiune administrativa, eliberata de politic, pentru a micsora numarul cauzelor ce ajung in justitie.

8. Proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii (de exemplu concesionarea), fara de care suntem condamnati la izolare.

9. Dezvoltarea, prin politici de stat, a agriculturii si turismului, doua sectoare care pot contribui decisiv la PIB-ul Romaniei.

10. Reducerea numarului celor asistati de stat, strict la persoane cu handicap, fizic sau psihic.

11. Descentralizarea prin care fiecare comunitate isi ia soarta in propriile maini, are viata pe care si-o doreste, pe care o merita si in care investeste.

12. Obtinerea unei cote de influenta relevanta in deciziile europene si internationale.

Chiar si numai aceasta enumerare arata cate avem de rezolvat, dupa 20 de ani in care am dansat batuta pe loc.

In functie de solutiile la aceste intrebari ar trebui sa decidem pe cine votam. Nu populisme, nu promisiuni de cate in luna si stele, nu aberatii de toate felurile.

Candidatii care promit marea cu sarea, stiind ca nu au nici resursele nici parghiile prin care sa se tina de cuvant, trebuie descalificati din start.

Presedintele are parghiile constitutionale pe care le stim cu totii. Nici mai multe, nici mai putine. Abia daca reforma constitutionala, (aplicabila viitorului mandat, nu celui care se decide acum), va schimba ceva din aceste atributii, abia atunci vom putea discuta altfel.

Modestie, decenta, cumpatare

Intr-o perioada de criza, de lipsuri si frustrari pentru multi romani, ma astept de la candidati sa manifeste decenta si modestie. Nu cred ca e corect sa arunce banii (obtinuti cum?) pe manifestari grandioase, cu zeci de mii de suporteri adunati nu se stie cum, pe mijloace audio -video costisitoare.

As aprecia daca ar da dovada de retinere si cumpatare. Mesajele ajung oricum la ochii si urechile alegatorilor. Depinde insa cum sunt ambalate, cat de sincere si oneste sunt, daca raspund nevoilor reale de modernizare a tarii.

Alegatorii au devenit mai inteligenti. Au inceput sa inteleaga mecanismele economico-financiare. Nu mai cred in miracole. Au experienta anilor 90, cand pierdusera socoteala zerourilor in care se masurau preturile si salariile.

Cand mai era putin si ajungeam la salarii de miliarde, dar care nu-ti ajungeau nici pentru o mancare de fasole. Daca ne promit o viata imbelsugata, e clar ca vor sa ne duca de nas, sa ne pacaleasca.

Adevarul, gol-golut

Prefer sa mi se spuna verde in fata: suntem intr-o situatie grea, dificila. "Duduiala" din perioada 2005-2008 nu se baza pe productie vandabila, singura capabila sa ne aduca prosperitate pe termen lung. Se baza pe afaceri imobiliare si pe fluxuri de capital speculative, care imediat ce a inceput criza si-au luat talpasita.

Germania este Germania pentru ca produce atatea bunuri cautate in toata lumea, de la masini la utilaje, la produse chimice, la tehnologii avansate, etc. Noi ce producem? "Duduiala". Adica iluzii. Cum a disparut duduiala, au disparut si salariile duduite. De unde salarii decente macar, in sectorul bugetar, daca economia reala nu produce venituri la buget?

Replica sindicatelor, "nu ne intereseaza", trebuia calificata asa cum se cuvine, ca "indecenta". As preferea sa mi se spuna cum ne transformam intr-o tara care produce ce stie mai bine, produse agricole cu prelucrarea lor in fabrici autohtone, servicii turistice, concesionari in infrastructura pentru care n-avem nici resurse, nici tehnologie s-o construim singuri.

Avem atatea frumuseti naturale, pe care le stim doar noi romanii, cei care ne-am bagat daciile pe drumuri de munte. Lipseste atat de putin sa le introducem in circuitul tuistic mondial, aducator de bani grei. Autostrada de coasta, de-alungul litoralului romanesc, ar aduce invesitii uriase in turism, Romania are plaje de miracol, la care altii nici nu indraznesc sa viseze.

O evaluarea sincera si cinstita a trecutului apropiat

Epopeea comunista nu mai trezeste interes. Dar as vrea sa aud de ce am pierdut 20 de ani pretiosi, in stagnare si nemodernizare. Cand toate tarile s-au batut pentru cresterea potentialului economic, pentru dezvoltarea infrastructurii, pentru productie durabila cu valoare adaugata mare. Cine se face vinovat pentru asta.

Mai presus de orice as vrea sa aud pe ce s-au dus banii din privatizarea economiei, de ce am reusit sa construim cu ei doar 150 km de autostrada. Cine se face vinovat de caderea Bancorex, a Bancii Agricole si atatea alte falimente rasunatoare? De ce n-a platit nimeni pentru aceste fraude uriase? Cine si cum ne asigura ca nu se vor repeta? Privatizarea Petrom si a rezervelor petroliere a fost corecta? S-a furat cu legea si cu HG-ul? Care sunt exemplele cele mai importante si cine sunt vinovatii?

O astfel de evaluare as vrea sa aud de la candidati, daca vor sa le acord prezumtie de onestitate si cinste.

O clarificare a vietii si activitatii personale

Vrea nu vrea, viitorul presedintele trebuie sa fie un exemplu personal pentru cetateni in privinta gestionarii propriei cariere si a propriei vieti. Viata sa de familie, averea sa si a membrilor familiei sale, trecutul sau, inclusiv din perioada comunista, trebuie pus pe masa. Doar asa castiga increderea alegatorilor.

Oricum presa si contracandidatii vor rascoli cele mai intunecate zone ale vietii fiecaruia. Asa ca, cel mai inteligent este sa le aduca singuri pe sticla tv-urilor, inainte de a fi pusi in fata unor fapte si situatii "secrete". De care sa le fie apoi rusine. O recunoastere sincera a faptelor si situatiilor mai intunecate ale vietii nu poate aduce decat beneficii, fie si prin lipsirea adversarilor de arme puternice, de acuzatii de ascundere a adevarului.

Dupa atatia ani e greu sa mai gasesti fapte si imprejurari delicate din viata candidatilor. Dar acestea pot fi prefabricate. In acest caz, doar o etalare sincera si onesta, de la inceput, a tuturor "misterelor" vietii personale poate aduce credibilitate negarilor si contestarilor scenariilor prefabricate.

Abtinerea de la atacarea adversarilor

Daca un candidat nu are altceva mai bun de comunicat, in afara atacurilor vehemente impotriva adversarilor, nu va avea votul meu. Nu ma intereseaza de ce nu este bun candidatul x sau y, asta pot sa judec si singur, ma intereseaza sa aflu din gura candidatului de ce considera ca este el bun pentru scaunul prezidential. Ce-l recomanda pentru a obtine votul cetatenilor. Ce proiecte are pentru Romania. Cum crede ca le va duce la indeplinire.

Chestii de genul "a doua zi arestez toti hotii", sau "intr-o saptamana se va instaura linistea", nu mai impresioneaza pe nimeni. Nu presedintele este procuror sau politist, sau daca da astfel de ordine nu-l asculta nimeni, iar linistea cea mai profunda este aceea de la cimitir. Daca un candidat reuseste sa se abtina de la atacuri sub centura impotriva adversarilor inseamna ca are un bun din ce in ce mai rar printre politicieni, are caracter.

O alegere grea

Avem de facut o alegere grea. "Linistea" si "echilibrul" pe care le-am avut ani la rand au insemnat "s-a dat drumul la furat". Capitalismul de cumetrie a fost infierat o singura data, dupa care s-a asternut "linistea si echidistanta". Elitele de prada au fost la post. La adapostul "linistii si echidistantei" au praduit bugetul de stat, in dauna celor multi, celor fara darul praduirii si al coniventei politice. Cei care fura nu realizeaza ca nu-i de invidiat bogatia intr-o tara nenorocita, in care risti sa primesti un baston in cap sau sa dai cu masina in gropi. Sau sa-ti devalideze cineva contul bancar.

Si atunci ce-i de ales?

Un raspuns pe care fiecare si-l va da in noaptea dinaintea alegerilor. Avand in minte soarta, daca nu a lui, a copiilor si nepotilor sai.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...