Financial Times: Romania, tara disfunctionala condusa de un Parlament venal

Cotidianul financiar britanic Financial Times a publicat vineri o serie de articole reunite intr-un dosar special, care arata ca Romania este o tara disfunctionala, cu un Guvern minoritar la mana opozitiei, cu un Parlament "venal" care isi protejeaza membrii de investigatii in cazurile de coruptie si un presedinte populist care nu-l poate demite pe premier, citeaza Newsin.

Jurnalistii britanici au mai facut un astfel de demers si in urma cu un an, imediat dupa aderarea tarii noastre la Uniunea Europeana.

Un singur cuvant descrie probabil cel mai bine procesul politic din Romania, la putin peste un an dupa ce tara a aderat la Uniunea Europeana. Este disfunctionala, scrie Quentin Peel, seful departamentului "International" de la Financial Times.

Un guvern minoritar este obligat sa stranga cu greu un buget extravagant cu sprijinul nesigur al opozantilor sai din plen. Un parlament venal voteaza pentru a-si proteja membrii de orice investigatii de coruptie. Partidele politice refuza sa asculte ordinele liderilor sai alesi.Un presedinte populist blocheaza deciziile si numirile premierului, dar nu are puterea de a-l demite. Birocratia este paralizata de teama de a prelua orice initiativa, pentru a nu fi acuzata de coruptia pe care stapanii sai politici refuza sa o recunoasca. Totul pare sa conspire si sa submineze orice speranta privind un proces decizional coerent, scrie analistul.

"Cine conduce Romania?" este o intrebare prefect valabila. Nimeni nu poate da un raspuns clar. Guvernul a fost literalmente legat de maini si de picioare in ultimul an, de cand coalitia de guvernare s-a destramat, in martie 2007, la doar 90 de zile dupa sarbatoarea euforica a aderarii la UE, explica jurnalistul.

Presedintele Traian Basescu, impulsivul sef al statului, a retras brusc Partidul sau Democrat de la guvernare dupa ce premierul Calin Popescu-Tariceanu, liderul Partidului National Liberal, a cerut demiterea a trei ministri. Printre ei se numara si Monica Macovei, ministrul justitiei, neafiliat politic, a carui cruciada anticoruptie i-a infuriat si alarmat pe parlamentari.

Tariceanu, ramas doar cu Uniunea Democrata a Maghiarilor, un partid minoritar, nu detine majoritatea parlamentara. El a convins Parlamentul sa-l suspende pe presedinte, dar gestul a fost futil. Basescu a castigat lejer referendumul ce a urmat. Presedintele a cerut ca Parlamentul si Guvernul sa-si dea demisia, dar acestea au refuzat, rezuma Quentin Peel situatia politica din Romania in anul care s-a scurs de la aderarea tarii la UE.

Nu este clar daca problema reala tine de personalitati sau de Constitutia ambigua mostenita in tranzitia postcomunista prin care a trecut Romania de la rasturnarea violenta si executarea dictatorului Nicolae Ceausescu, in 1989, scrie Financial Times. Basescu, fost capitan de marina comerciala si apoi primar al Bucurestiului, este cea mai puternica personalitate implicata, un neobosit luptator politic, limitat de o functie careia ii lipseste autoritatea executiva a premierului.

"Romanilor le plac oamenii care vorbesc mult, agresiv si intr-o maniera populista", spune un bancher de top din Romania, citat sub acoperirea anonimatului. "Presedintele Frantei Sarkozy ar fi popular aici. Dar Basescu este prea distructiv", a declarat bancherul.

Lui Tariceanu, pe de alta parte, ii lipsesc atat carisma, cat si puterea parlamentara pentru a se opune presedintelui. Odinioara un partener important al coalitiei, el a vazut cum PNL a cazut in sondaje la 14%, neiubit pentru viziunea sa liberala privind privatizarile si cota unica de impozitare. Democratii lui Basescu s-au mutat spre dreapta, unindu-si fortele cu disidenti liberali si ajungand la 36%, datorita cruciadei anticoruptie.

La mijloc sunt social-democratii (PSD), fostii comunisti care se considera partidul firesc al puterii, dar care au iesit de la guvernare in 2004, datorita scandalurilor de coruptie. Ei nu urca mai sus de 25% in sondaje, desi au inca cel mai mare grup parlamentar.

Nu mai putin de patru scrutine urmeaza in 2008 si 2009 - locale, parlamentare, prezidentiale si europene - dar in prezent se vorbeste daca blocajul actual nu ar putea fi solutionat prin devansarea alegerilor parlamentare din noiembrie in iunie. Chiar si aceasta decizie aparent clara pare prea complicata pentru a fi luata, scrie Financial Times.

Mircea Geoana, liderul PSD, spune ca este determinat sa obtina alegeri anticipate in acelasi timp cu localele. Ar insemna un vot de blam dat guvernului, in martie. "Trebuie sa permitem tarii sa o ia de la un nou inceput. Este blocata. Presedintele si premierul se cearta. Nu au o majoritate in Parlament", spune el. Insa propriul sau partid Social-Democrat este diviziat in privinta alegerilor anticipate, temandu-se ca-si va pierde locurile in Parlament.

In ceea ce-l priveste pe Basescu, in ciuda apelurilor sale repetate pentru organizarea de anticipate, acum el doreste sa amane orice mutare pana dupa summitul NATO de la Bucuresti din luna aprilie. El vrea un guvern normal, in functie, pentru a-i intampina pe oaspeti.

De partea cealalta, Tariceanu nu are nici un interes sa-si dea demisia pentru alegeri pe care se pare ca le va pierde oricum.

Oficial, toate partidele principale sunt de acord ca este nevoie de o noua lege electorala inainte de urmatorul scrutin. Ei vor sa inlocuiasca sistemul proportional actual cu unul uninominal prin care fiecare parlamentar sa fie legat de o circumscriptie proprie. Astfel ar scapa de sistemul pe liste, prea adesea exploatat de oameni de afaceri bogati care-si cumpara un loc si imunitate parlamentara, pentru a scapa de anchete, noteaza Financial Times. Totusi, o multime de parlamentari au obtinut pozitiile actuale prin sistemul pe liste si nu vor sa-l abandoneze.

Aparent, partidele din Romania ofera votantilor o alegere ideologica: PSD-ul ca reprezentanti ai stangii si centrului-stanga, PNL pe centru-dreapta, iar Partidul Romania Mare, un grup xenofob, la extrema dreapta. PD-L-ul lui Basescu, odinioara aliat al PSD-ului, a ocupat terenul la centru dintre ceilalti competitori.

In realitate, insa, ideologia joaca un rol minor, arata Financial Times. "Lupta impotriva coruptiei este cheia a tot ce se intampla acum in Romania", spune un consilier prezidential. Este cu siguranta o tema populara, motiv pentru care Basescu a obtinut atat sprijin. Este si o cauza a blocajului.

"Exista o teama otravitoare de coruptie", spune un observator european. "Functionarii publici raspund personal pentru orice decizie financiara pe care o aproba. Poate ca e o masura sanatoasa anticoruptie, dar asta inseamna ca nimeni nu ia nici o decizie. Totul se indreapta in sus catre politicieni, care sunt blocati. Singura speranta e ca noile alegeri sa produca un parlament care sa-l sprijine pe presedinte. Poate ca nu va fi un guvern mai bun, dar macar va fi unul care va avea capacitatea sa actioneze", conchide observatorul european citat de FT sub acoperirea anonimatului.