UCM: Imnul, drapelul si stema Tinutului Secuiesc, un prim pas catre autonomie

jenant jeno asta

mai jeno, pai cred ca, cam cu atit ai sa si ramai, cu imnul si cu drapelul, restul gasesti in ungaria, mars acolo

P.O>R>C> CU MUSTATA

BAI FRATILOR CE MUTRA DE P>O>R>C ARE B>O>Z>G>ORUL DIN POZA. BAI P>O>R>CI> DE CAI>N>I DE B>O>Z>GORI VRETI IMN,AUTONOMIE, DAR SA S>U>G>ET>I P>U>L>A LA TOTI ROMANII NU VRETI???? O SA PRIMITI DREPTURI CIND O SA ZBOARE TOTI PO>R>CII IN UNGARIA ACOLO UNDE VA ESTE LOCUL. ARDEALUL ESTE PAMINT SFINT ROMANESC SI ASA VA RAMINE IN VECII VECILOR......

New Kosovo

Eu, ca mitican, ma simt complexat ori de cate ori aud de superioritatea maghiarilor. Nu are rost sa le combati discursul stereotip cu argumente logice pentru ca iti bati gura de pomana. In timp ce sugeau le auzeau in soapta de la mamica lor pe notele duiosului cantec de leagan ,, Erdelyi indulo " si cred cu sfintenie in superioritatea, nobletea si rolul lor de conducatori si civilizatori. Ce ma doare este ca si unii ardeleni pun botul si le canta in struna uitand ca Ip sau Trasnea nu erau in Teleorman. Maleficul Bucuresti suge resursele harnicului popor ardelean in beneficiul trogloditilor din vechiul regat. Ce conteaza ca trei sferturi dintre demnitari vin de peste munti si mai aduc si pe altii in capitala asta imputita. Ce conteaza ca se sustin unii pe altii mai ceva ca evreii ( Ioan Rus catre Laura Andresan : ,, nici un ardelean nu se intoarce infrant acasa" ). Scuipa in stanga si in dreapta cand aud de Bucuresti dar, ca un facut, nu se intorc nici de-ai dracu' acasa. In zilele... (arata tot comentariul) Eu, ca mitican, ma simt complexat ori de cate ori aud de superioritatea maghiarilor. Nu are rost sa le combati discursul stereotip cu argumente logice pentru ca iti bati gura de pomana. In timp ce sugeau le auzeau in soapta de la mamica lor pe notele duiosului cantec de leagan ,, Erdelyi indulo " si cred cu sfintenie in superioritatea, nobletea si rolul lor de conducatori si civilizatori. Ce ma doare este ca si unii ardeleni pun botul si le canta in struna uitand ca Ip sau Trasnea nu erau in Teleorman. Maleficul Bucuresti suge resursele harnicului popor ardelean in beneficiul trogloditilor din vechiul regat. Ce conteaza ca trei sferturi dintre demnitari vin de peste munti si mai aduc si pe altii in capitala asta imputita. Ce conteaza ca se sustin unii pe altii mai ceva ca evreii ( Ioan Rus catre Laura Andresan : ,, nici un ardelean nu se intoarce infrant acasa" ). Scuipa in stanga si in dreapta cand aud de Bucuresti dar, ca un facut, nu se intorc nici de-ai dracu' acasa. In zilele culturale transilvanene vedem mereu scenete de gradinita cu cavaleri si domnite. Nimeni nu a fost randas la cai, nimeni nu a dus tucalul, toti au fost nobili. Le-au fost schingiuite numele pentru ca nu puteau fi pronuntate in nobila limba maghiara. Si-a pus cineva, dupa unire, vocalele la loc? Aiurea. Ca sa nu mai vorbim de unitariat pentru cine stie despre ce e vorba. Halal coloana vertebrala. Dati-i inainte fratilor cu aroganta ca nu se stie ce ne rezerva istoria. Banditul batran de nea Nelu a evitat in 90 un Kosovo dar nu e timpul trecut. Vreti autoguvernare si poate ca o s-o aveti desi sunt curios ce o sa guvernati in Harcov, muntii beliti de alde Verstoy Attila sau poate cresteti vaci.. Cum o sa se impace nobletea voastra ereditara cu ranitul la vaci? Grea dilema. (revenire la forma initiala)

Eminescu

DOINA

De la Nistru pan’ la Tisa
Tot Romanul plansu-mi-s-a
Ca nu mai poate strabate
De-atata strainatate.
Din Hotin si pan’ la Mare
Vin Muscalii de-a calare,
De la Mare la Hotin
Mereu calea ne-o atin;
Din Boian la Vatra Dornii
Au umplut omida cornii
Si strainul te tot paste,
De nu te mai poti cunoaste.
Sus la munte, jos la vale
Si-au facut dusmanii cale;
Din Satmar pana ’n Sacele
Numai vaduri ca acèle.
Vai de biet Roman saracul,
Indarat tot da ca racul,
Nici ii merge, nici se ’ndeamna,
Nici ii este toamna toamna,
Nici e vara vara lui
Si-i strain in tara lui.
Dela Turnu ’n Dorohoiu
Curg dusmanii in puhoiu
Si s’aseaza pe la noi;
Si cum vin cu drum de fier,
Toate cantecele pier,
Sboara paserile toate
De neagra strainatate.
Numai umbra spinului
La usa crestinului.
Isi desbraca tara sanul,
Codrul – frate cu Romanul –
De secure se tot pleaca
Si isvoarele ii seaca –
Sarac in tara saraca!
Manca-i-ar inima canii,
Manca-i-ar casa... (arata tot comentariul) DOINA

De la Nistru pan’ la Tisa
Tot Romanul plansu-mi-s-a
Ca nu mai poate strabate
De-atata strainatate.
Din Hotin si pan’ la Mare
Vin Muscalii de-a calare,
De la Mare la Hotin
Mereu calea ne-o atin;
Din Boian la Vatra Dornii
Au umplut omida cornii
Si strainul te tot paste,
De nu te mai poti cunoaste.
Sus la munte, jos la vale
Si-au facut dusmanii cale;
Din Satmar pana ’n Sacele
Numai vaduri ca acèle.
Vai de biet Roman saracul,
Indarat tot da ca racul,
Nici ii merge, nici se ’ndeamna,
Nici ii este toamna toamna,
Nici e vara vara lui
Si-i strain in tara lui.
Dela Turnu ’n Dorohoiu
Curg dusmanii in puhoiu
Si s’aseaza pe la noi;
Si cum vin cu drum de fier,
Toate cantecele pier,
Sboara paserile toate
De neagra strainatate.
Numai umbra spinului
La usa crestinului.
Isi desbraca tara sanul,
Codrul – frate cu Romanul –
De secure se tot pleaca
Si isvoarele ii seaca –
Sarac in tara saraca!
Manca-i-ar inima canii,
Manca-i-ar casa pustia
Si neamul nemernicia.
Stefane, Maria Ta,
Tu la Putna nu mai sta,
Las’ Arhimandritului
Toata grija schitului,
Lasa grija Sfintilor
In sama parintilor,
Clopotele sa le traga
Ziua ’ntreaga, noaptea ’ntreaga,
Doar s’a ’ndura Dumnezeu
Ca sa-ti mantui neamul tau!
Tu te ’nalta din mormant
Sa te-aud din corn sunand
Si Moldova adunand.
De-i suna din corn odata,
Ai s’aduni Moldova toata,
De-i suna de doua ori
Iti vin codri ’n ajutor,
De-i suna a treia oara
Toti dusmanii or sa piara
Din hotara in hotara,
Indragi-i-ar ciorile
Si spanzuratorile! (revenire la forma initiala)