Adomnitei: Nu as fi intarziat la cununia civila nici daca as fi fost demis din Guvern

MAXIM MIRE MARE MINISTRU &MIRESĂ -M,I.R.A -MIRARE

MENTALITATE MAMELUC !

Pentru ca-ti iubesti sotia si promiti sa fii un bun familist,iti urez CASA DE PIATRA si sa nu uiti ca, locul tau este in alta parte,nu la MEC.Presa a intrat prea mult in viata ta[de aceasta data],iar cei din GUVERN,trebuiau sa te lase liber[macar 3 zile,conform Codului Muncii],sa te poti casatori in liniste[este un eveniment unic in viata],fara stress si ziaristi curiosi.In locul dumitale..mi-as da demisia[este un motiv bun,mai ales ca se pune de o greva] si-as GUSTA..O LUNA DE MIERE.., asa cum sta bine unui proaspat insuratel, langa o mireasa frumoasa si desteapta.

Daca Adomnitei mai intarzia o zi, veneau la nunta lui toti profesorii din Romaniea !

Mai repede de cat se asteapta, sotiea lui, nu va nai fi casatorita cu un ministru !

In rolul principal: Cristian Adomnitei

As distinge aici doua aspecte, care ar trebui tratate diferentiat. Primul, cel legat de modalitatea de deplasare a demnitarului la propria nunta, mi se pare exagerat speculat. Nu i s-a pus anume la dispozitie un elicopter, ci i s-a oferit ocazia de a ajunge in timp util la un eveniment pentru care, sa fim sinceri, oricare dintre noi ne-am face luntre si punte sa-l onoram. Ocuparea unui loc liber dintr-un elicopter care se deplasa in zona nu a costat suplimentar bugetul Romaniei. Episodul acesta imi aminteste de un altul care, la vremea sa, a facut mare valva: in vara lui 2007, Administratia Prezidentială a plătit, din bani publici, deplasarea cu un avion de 99 de locuri, pe ruta Bucuresti-Constanta, pentru grupul de intelectuali care s-au intalnit cu presedintele Traian Băsescu, la 13 iunie, la Neptun. In acel caz, gestul s-a vrut o recunoastere, de catre presedinte, a valorii unor personalitati simbolice pentru intelectualitatea romaneasca, decenii la rand minimalizata. De data... (arata tot comentariul) As distinge aici doua aspecte, care ar trebui tratate diferentiat. Primul, cel legat de modalitatea de deplasare a demnitarului la propria nunta, mi se pare exagerat speculat. Nu i s-a pus anume la dispozitie un elicopter, ci i s-a oferit ocazia de a ajunge in timp util la un eveniment pentru care, sa fim sinceri, oricare dintre noi ne-am face luntre si punte sa-l onoram. Ocuparea unui loc liber dintr-un elicopter care se deplasa in zona nu a costat suplimentar bugetul Romaniei. Episodul acesta imi aminteste de un altul care, la vremea sa, a facut mare valva: in vara lui 2007, Administratia Prezidentială a plătit, din bani publici, deplasarea cu un avion de 99 de locuri, pe ruta Bucuresti-Constanta, pentru grupul de intelectuali care s-au intalnit cu presedintele Traian Băsescu, la 13 iunie, la Neptun. In acel caz, gestul s-a vrut o recunoastere, de catre presedinte, a valorii unor personalitati simbolice pentru intelectualitatea romaneasca, decenii la rand minimalizata. De data aceasta, gestul ministrului David a fost unul de intelegere a situatiei delicate in care se afla nu ministrul Adomnitei, ci pur si simplu un coleg aflat in dificultate in cea mai fericita zi din viata sa. Nu ma indoiesc ca oricare alt demnitar, aflat in locul ministrului David, ar fi procedat la fel. La urma urmelor, suntem, cu totii, oameni.

Celalalt aspect mi se pare, insa, cu adevarat grav. Indiferent de relatiile private cu subalternii domniei-sale, domnul ministru nu are nicio scuza pentru ca a folosit spatiul si dotarea de la seviciu in interes personal. Pentru aceasta va trebui sa dea din nou socoteala in fata sefului Executivului. Si, in plus, sa-si ceara scuze in fata unei intregi natiuni, ca un elementar gest de decenta. La urma urmelor, o greseala recunoscuta este pe jumatate iertata. (revenire la forma initiala)