Ce prevede programul de guvernare al lui Croitoru

Cabinetul Croitoru intentioneaza "sa mentina cotele de impozitare a venitului si profitului, precum si taxa pe valoarea adaugata (TVA) la valorile existente - 16%, respectiv 19% - pe parcursul perioadei de guvernare".

"Totodata, guvernul va promova o politica fiscala transparenta si predictibila, avand ca scop final imbunatatirea conditiilor de functionare a mediului de afaceri. In acelasi timp, guvernul, prin asumarea unei coordonari eficiente cu politica monetara, isi afirma angajamentul de adoptare de facto a monedei euro la 1 ianuarie 2015", se mai precizeaza in programul de guvernare obtinut de Newsin.

De asemenea, masurile noului guvern vor fi subsumate obiectivelor de respectare a angajamentelor asumate fata de institutiile financiare internationale si de sustinere a reluarii cresterii economice.

In acelasi timp, nerespectarea de catre Romania a acordului cu FMI si Comisia Europeana ar presupune "presiuni suplimentare de depreciere a monedei nationale, cu efecte potential si incetinirea, prin eventuala crestere a ratelor dobanzilor, a procesului de creditare a sectorului privat".

Programul de guvernare mai prevede ca, in ultimele luni din acest an, autoritatile "sa ia o serie de decizii nepopulare, care necesita o vointa politica deosebita", cum ar fi respectarea tintei de deficit de 7,3% din PIB pentru acest an si aprobarea bugetului pe 2010, bazat pe un deficit de 5,9% din PIB.

"Pentru a respecta angajamentele asumate (...), este nevoie ca in ultimul trimestru al acestui an autoritatile romane sa ia o serie de decizii nepopulare, care necesita o vointa politica deosebita: indeplinirea tintei de deficit bugetar pentru 2009 agreata cu institutiile financiare internationale, respectiv 7,3% din PIB si aprobarea de catre Parlament a bugetului pentru anul 2010, avand ca parametru de baza respectarea unui deficit bugetar consolidat de 5,9% din PIB", se mai precizeaza in document.

Cresterea cheltuielilor pentru inzestrarea Armatei

Programul de guvernare al cabinetului Croitoru prevede, la capitolul aparare, ca prioritate, cresterea graduala a ponderii cheltuielilor de inzestrare, astfel incat, pe termen lung, sa reprezinte cel putin 20% din bugetul MApN, prin mentinerea bugetului apararii la un procent apropiat de 2%.

Obiectivul strategic al actului guvernamental in domeniul apararii nationale il reprezinta dezvoltarea, a capacitatii de decizie si actiune a organismului militar, conform cadrului legislativ, in vederea afirmarii intereselor Romaniei si valorificarii oportunitatilor, in cadrul comunitatii europene, euroatlantice si internationale.

Alte obiective fixate sunt consolidarea profilului Romaniei in cadrul NATO si dezvoltarea contributiei Romaniei la Politica Europeana de Securitate si Aparare, in calitate de membru UE.

Prima prioritate este indeplinirea obligatiilor ce decurg din calitatea de stat membru al NATO si al UE, sustine documentul, care precizeaza ca trebuie continuat procesul de transformare multidimensionala a Armatei Romaniei. Scopul fundamental al procesului de transformare in domeniul apararii consta in realizarea unei structuri militare moderne, capabila sa isi asume si sa indeplineasca un larg spectru de misiuni atat pe teritoriul
national, cat si in afara acestuia.

In contextul crizei economice, programul de guvernare prevede ca prioritate inzestrarea Armatei cu sisteme de armamente performante, in conformitate cu misiunile sale in cadrul NATO, cu nevoile de securitate interna si cu programele majore de inzestrare.

O alta prioritate fixata este cresterea graduala a ponderii cheltuielilor de inzestrare astfel incat, pe termen lung, aceasta sa reprezinte cel putin 20% din bugetul MApN, in conformitate cu recomandarile NATO, prin mentinerea bugetului apararii la un procent apropiat de 2%.

Intre directiile de actiune prevazute in programul de guvernare, in document apare stimularea productiei interne si adaptarea capacitatilor existente ale industriei de aparare autohtone la cerintele Armatei si standardele NATO si UE.

In ceea ce priveste influenta mediului international de securitate actual asupra politicii de aparare nationala, pot fi luate in considerare, printre altele, noile tendinte ale relatiilor dintre SUA si Federatia Rusa. Relatiile dintre cei doi actori par sa se bazeze pe identificarea unor puncte de interes comun si pe realizarea unor intelegeri in domenii de interes strategic, se arata in programul de guvernare.

Programul pastreaza obiectivele de politica externa ale Guvernului Boc

Guvernul Croitoru pastreaza in materie de politica externa aceleasi obiective si prioritati din programul de guvernare al Cabinetului Boc, singurele diferente fiind o restructurare si o reformulare a ideilor vechiului program de guvernare.

In ceea ce priveste afacerile europene, obiectivele de guvernare si directiile de actiune se regasesc aproape identic in cele doua programe de guvernare, cu exceptia punctului care se referea in programul Guvernului Boc la restructurarea Departamentului pentru afaceri europene. La primul punct figureaza adjudecarea "in cea mai mare proportie posibila" a beneficiilor mai alea de natura financiara care decurg din calitatea de stat membru UE.

Guvernul Croitoru isi propune in materie de politica externa mai mult pragmatism in consolidarea parteneriatelor pe care Romania le are, isi propune sa puna in valoare mai eficient beneficiile ce decurg din statutul Romaniei de membra UE si NATO, vizeaza intarirea cooperarii regionale si prevede ca obiectiv de guvernare cooperarea consolidata "cu state de pe alte continente catre care pot fi orientate interesele economice ale tarii noastre".

In domeniul fructificarii statutului Romaniei de tara membra UE sunt prevazute actiuni diplomatice "coerente" pentru depasirea etapei monitorizarilor post-aderare. De asemenea, diplomatia romaneasca vizeaza sa se pregateasca institutional pentru intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona si intentioneaza o "participare consistenta" in viitorul serviciu diplomatic extern al UE.

Guvernul Croitoru isi propune consolidarea aliantelor in plan european si a expertizei interne in pregatirea perspectivei financiare 2013-2020, astfel incat "interesele Romaniei sa fie reprezentate adecvat".

Este mentionata, de asemenea, necesitatea pregatirii institutionale interne pentru aderarea la spatiul Schengen conform calendarului stabilit (in 2011).

In ceea ce priveste interesele de securitate ale Romaniei, Bucurestiul isi propune sa isi aduca o contributie la viitorul concept strategic al NATO si sa-si promoveze interesele in dezbaterile din cadrul OSCE pe tema arhitecturii europene de securitate. Programul de guvernare prevede asigurarea unei "prezente romanesti de calitate" in misiunile UE, NATO, ONU, dar si continuarea prezentei romanesti in misiunile militare din zonele de angajament international, in special in Afganistan.

Romania este dispusa sa-si aduca o contributie la solutionarea conflictelor inghetate din regiune prin sustinerea diversificarii prezentei UE in zona est-europeana si in cea caspica. Astfel, Romania va continua sa sustina aspiratiile europene ale R. Moldova si obiectivul strategic al acesteia de integrare europeana. Romania va insista pentru o implicare mai mare a UE in R. Moldova, pentru acordarea de asistenta financiara si cresterea contributiei UE la finantarea proiectelor de dezvoltare economica si sociala.

Romania isi propune sa continue pe plan bilateral realizarea unor proiecte amanate de cooperare cu R. Moldova si sa dezvolte "relatii speciale" in baza parteneriatului cu vocatie europeana. Guvernul Croitoru isi propune sa stimuleze si sa garanteze investitiile romanesti in R. Moldova si sa ii acorde asistenta din Fondul de Asistenta pentru Dezvoltare. Romania va continua sa sustina reglementarea conflictului transnistrean si implicarea UE in identificarea unei solutii negociate viabile, cu respectarea suveranitatii si integritatii teritoriale a R. Moldova.

De asemenea, Romania va promova perspectivele europene ale statelor balcanice, inclusiv prin valorificarea Parteneriatului Estic. "Regiunea Marii Negre in ansamblul ei va constitui o tema de interes prioritar pe termen lung pentru politica noastra externa", se spune in programul de guvernare.

Va fi continuata dezvoltarea parteneriatelor bilaterale specifice cu statele europene mari si vor fi consolidate cele deja existente (Franta, Germania, Italia, M. Britanie, Polonia, Spania, Ungaria).

In ceea ce priveste parteneriatul strategic cu SUA, obiectivul prioritar este "trecerea la o noua etapa a dimensiunii sale economice si tehnico-stiintifice si cresterea investitiilor americane in Romania". "Excelenta cooperare in planul securitatii si apararii va fi aprofundata", potrivit programului Croitoru. Este prevazuta, de asemenea, avansarea procesului de creare a conditiilor pentru includerea Romaniei in Visa Waiver.

Privitor la Rusia, "va fi promovata o relatie pragmatica mai predictibila a Romaniei si a UE" cu accent pe legaturile economice si la nivelul societatii.

O prioritate pentru politica externa a Romaniei va fi reangajarea in relatii pragmatice cu tari emergente, precum China, Rusia, India, Brazilia. "Ne propunem recastigarea influentei in zonele traditionale de cooperare si castigarea de noi piete, inclusiv prin extinderea parteneriatelor cu tari influente din Orientul Mijlociu (...). Obiectivul in relatia cu Israelul este realizarea unui parteneriat strategic pe domenii multiple ", spune programul.

In materie de securitate energetica, sunt reluate obiectivele binecunoscute ale Romaniei, inclusiv proiectele Nabucco, PEOP si terminalul LNG de la Constanta.

Promovarea unui statut de demnitate pentru romanii din strainatate si sustinerea drepturilor minoritatilor romanesti din tarile invecinate sunt alte puncte din programul de guvernare.

Este prevazuta de asemenea crearea unui sistem informatic modern si accesibil bazat pe interactiunea misiunilor diplomatice si oficiilor consulare cu romanii aflati in strainatate, vizand facilitarea accesului la informatii in domenii de larg interes (evolutiile inregistrate pe piata muncii, cadrul de reglementari in materie de respectare a drepturilor omului).

Proiectele de diplomatie publica vor atrage cu mai mare atentie elitele din comunitatile romanesti din strainatate, pentru recunoasterea valorii si a capacitatii lor de a contribui la proiectele de modernizare a societatii romanesti.

Guvernul va consolida politica de acordare de burse de studii in Romania pentru formarea de elite in tari catre care se indreapta interesele noastre economice si comerciale, precum si recuplarea in relatia cu Romania a celor care au studiat in tara.

Reducerea duratei proceselor si a deficitului de personal din justitie

Executivul propus de Lucian Croitoru vrea reducerea duratei proceselor, dar si a deficitului de personal din sistemul juridic, precum si obtinerea de rezultate in lupta impotriva coruptiei.

Potrivit documentului citat, Cabinetul Crotoru are patru obiective de guvernare in ceea ce priveste justitia, acestea fiind obtinerea de rezultate in lupta impotriva coruptiei, asigurarea stabilitatii si coerentei legislative, reducerea duratei proceselor si imbunatatirea politicii de resurse umane din sistem.

Astfel, Guvernul isi propune sa consolideze Directia Nationala Anticoruptie si Agentia Nationala pentru Integritate, sa intareasca independenta Inspectiei Judiciare din cadrul CSM si sa stabilizeze si sa perfectioneze cadrul legislativ.

In ceea ce priveste stabilitatea si coerenta legislativa, Cabinetul Croitoru isi propune sa continue procesul de informatizare a instantelor si sa coreleze actele normative care vor fi emise pe viitor. De asemenea, Guvernul se obliga, prin programul de guvernare propus, sa continue demersurile in vederea finalizarii dezbaterilor asupra proiectelor Codurilor de procedura civila si penala. In plus, executivul isi propune sa renunte la excesul in utilizarea mecanismului legiferarii in regim de urgenta.

In privinta resurselor umane ale sistemului juridic, Guvernul promite reducerea deficitului de personal din instante si parchete, precum si degrevarea progresiva a magistratilor de activitatile non-jurisdictionale.

Totodata, Executivul promite sustinere financiara pentru participarea magistratilor romani la stagii de pregatire sau schimburi intre autoritatile judiciare la nivel european, pentru acordarea, anual, pe baze competitive, a unui numar de burse de studiu pentru magistrati, dar si pentru programele propuse de asociatiile profesionale ale magistratilor si pentru acordarea de asistenta CSM pentru finalizarea bazei de date privitoare la cariera magistratilor, pentru o mai buna fundamentare a deciziilor in acest domeniu.

Pentru asigurarea cresterii eficientei sistemului juridic si pentru reducerea duratei proceselor, Guvernul isi propune sa identifice solutii pentru descurajarea tendintelor de tergiversare a judecatii, cum ar fi "regandirea modalitatii de utilizare a exceptiei de neconstitutionalitate". In plus, Executivul intentioneaza sa extinda competentele grefierului cu studii juridice, prin preluarea unor atributii administrative, actualmente in sarcina judecatorilor.

Procesul educational din crese, una dintre prioritati

Procesul de educatie va incepe inca de la cresa, astfel incat copilul sa primeasca "terapie educationala", iar 750 de gradinite noi vor fi construite, pentru "cuprinderea integrala a copiilor de 3-6 ani", se mai arata in document.

Programul de guvernare pe care si-l asuma echipa Croitoru la capitolul Educatie preia o serie din proiectele anuntate de ministrul interimar al Educatiei, Emil Boc, cum ar fi centrarea procesului de invatamant pe competente si programul "Scoala dupa scoala", dar si unele propuneri din Legea Educatiei a ministrului Ecaterina Andronescu, printre care finantarea, inca de nastere, a fiecarui copil, prin deschiderea unui depozit de 500 de euro, la care parintele poate contribui anual, prin virarea a 2% din impozitul pe venit.

Potrivit programului de guvernare, procesul educational va incepe de la cresa, iar pentru aceasta, personalul va trebui pregatit pentru " interventie sau terapie educationala". Un obiectiv anuntat este ca, pana in 2014, peste 80% dintre copiii intre 3-5 ani sa fie cuprinsi in educatia timpurie, astfel incat se va relua proiectul de construire a 750 de gradinite noi.

In ceea ce priveste formarea elevilor, procesul educational se va centra pe competente, in numar de opt: comunicare in limba romana si, dupa caz, in limba materna, comunicare in limbi straine, competente in matematica si competente fundamentale in stiinte si tehnologii, competente digitale, "a invata sa inveti", competente sociale si civice, initiativa si antreprenoriat si sensibilitate si expresie culturala. In plus, va fi infiintata "banca nationala de itemi de evaluare", pe niveluri de invatamant si discipline/module de pregatire, pentru "un sistem national unitar de standarde in evaluarea performantelor la clasa".

Tot la subcapitolul educatiei in scoli, programul de guvernare preia initiativa programului "Scoala de dupa scoala", despre care ministrul interimar de resort, Emil Boc, a vorbit inca de la preluarea functiei.

In ceea ce priveste invatamantul universitar, accentul va fi pus pe programele de masterate si doctorat, toate universitatile care organizeaza astfel de studii trebuind sa obtina acreditarea ARACIS. Universitatile neacreditate de ARACIS pentru studii de masterat si doctorat nu vor avea diplomele recunoscute de catre institutiile statului, cu "consecintele salariale si profesionale necesare", se specifica in program.

Mai mult, studiile de masterat in limbi de circulatie internationala si a doctoratele in cotutela universitatilor straine de prestigiu vor constitui prioritati de finantare. Un alt proiect mai vechi, dar care inca nu este aplicat, este cel al diferentierii si ierarhizarii universitatilor.

Referitor la descentralizare, programul formulat de cabinetul propus de Croitoru vorbeste despre reintroducerea concursurilor de angajare a directorilor de scoli. Concursul va fi organizat de Consiliul de administratie al scolii, format din 1/3 membri cadre didactice din scoala, 1/3 reprezentanti ai parintilor si 1/3 reprezentanti ai consiliului local.

Totodata, vor fi infiintate consortiile scolare, definite ca "intelegeri contractuale intre unitatile scolare dintr-o arie geografic", care sa permita libera circulatie a personalului, dar si "optimizarea utilizarii infrastructurii".

Reabilitarea spitalelor, la nivelul celor europene

In domeniul sanatatii, cabinetul Croitoru isi propune obiective ambitioase, vorbind despre imbunatatirea starii de sanatate a populatiei si despre redresarea asistentei medicale din mediul rural.

Printre masurile anuntate in program, se numara corelarea reformei asigurarilor medicale cu reforma sistemului de sanatate publica, punerea in aplicare a unui program national de investitii care sa permita dezvoltarea infrastructurii sanitare la standardele europene, in maximum opt ani, inclusiv prin atragerea de fonduri europene si elaborarea planului national de paturi corelat cu nevoile de asistenta medicala a populatiei.

Cabinetul desemnat mai are in vedere accelerarea procesului de descentralizare in sistemul de sanatate, implicarea mediului de afaceri in proiecte de investitie in sistemul de sanatate si dezvoltarea parteneriatelor public-private.

Pentru "eficientizarea si modernizarea serviciilor spitalicesti", cabinetul Croitoru vrea "reabilitarea spitalelor publice la nivelul normelor de functionare si dotare din UE". Pentru aceasta, vor fi introdusi indicatori de performanta si calitate a serviciilor si va fi imbunatatit sistemul de internari de scurta durata si a ingrijirilor la domiciliu.

Garantarea sustinerii financiare de catre stat a programelor nationale de sanatate pentru boli precum tuberculoza, cancer, HIV/SIDA, lansarea unui nou progam national de sanatate pentru tratamentul infactului miocardic acut, garantarea accesibilitatii la medicamentele compensate si gratuite pentru toata peioada anului si compensarea in proportie de 90% din pretul de referinta al medicamentelor pentru pensionari si persoane cu venituri mici se numara printre masurile pe care echipa Croitoru le promite pentru domeniul de asistenta cu medicamente a populatiei si politica medicamentului.

Pactul National pentru Autostrazile Romaniei ramane

Programul de guvernare trimis de Lucian Croitoru la Parlament mai prevede si realizarea Pactului National "Autostrazile Romaniei" care sa stabileasca autostrazile ce vor fi realizate pana in 2020 si crearea unei baze de date cu firmele care nu respecta contractele, puncte preluate din programul lui Boc.

Spre deosebire de programul sustinut de Guvernul Boc, in documentul elaborat de echipa Croitoru, obtinut de NewsIn, au fost reformulate cateva obiective la capitolul Infrastructura de transport -"dezvoltarea infrastructurii aeroportuare in zonele cu activitate turistica importanta", "refacerea infrastructurii feroviare simultan si in concordanta cu cea rutiera, in conformitate cu standardele europene", dar si "refacerea unei parti cat mai mari din reteaua de drumuri nationale la un nivel calitativ european, pana in anul 2012". Au fost eliminate de la "obiective de guvernare" - "asigurarea transportului portauto pe calea ferata pentru distante lungi" si "dezvoltarea capacitatii feroviare in zona fluvio-maritima a Portului Constanta".

In ceea ce priveste Pactul National pentru Autostrazile Romaniei a fost adaugat faptul ca se refera la "stabilirea proiectelor de autostrazi ce vor fi realizate pana in 2020, cu asigurarea coerentei si continuitatii in finantare la nivelul necesar". Programul de guvernare 2009 - 2012 prevede, ca si in documentul pe baza caruia a fost investit Guvernul Boc, in domeniul transporturilor, finantarea tronsonului Bors-Targu Mures din Autostrada Transilvania (care reprezinta 254 km din cei 415 ai Autostrazii Transilvania), urmand ca, pentru portiunea Targu Mures - Brasov (161 km) "sa fie identificate alte solutii de realizare si finantare".

Alte propuneri sunt finalizarea tronsoanelor de pe Coridorul IV Paneuropean intre Nadlac si Sibiu (349 km) si intre Cernavoda si Constanta, inclusiv Centura municipiului Constanta (in total 74 de km) la nivel de autostrada, pana in 2012.

Premierul desemnat mai preia din programul Boc inceperea lucrarilor la Autostrada Targu Mures-Iasi (300 km), la Autostrada Sudului Bucuresti-Alexandria-Craiova (170 de km), la Autostrada Ploiesti - Buzau-Focsani (108 km), parte din Coridorul IX si la Autostrada Focsani-Sabaoani (140 km).

Programul propus de Croitoru vorbeste despre "proiectarea, finantarea si licitarea lucrarilor la autostrada Lugoj - Caransebes - Orsova - Drobeta-Turnu Severin - Craiova - Calafat, parte a coridorului pan-european IV B ". In documentul Guvernului Boc, era deja trecuta "inceperea lucrarilor in 2012 la autostrada Lugoj - Caransebes - Orsova - Drobeta-Turnu Severin - Craiova - Calafat, parte a coridorului paneuropean IV B.

Tot astfel, programul de guvernare mai prevede refacerea a 5.000 de km de drumuri nationale "la nivel calitativ european", unificarea activitatilor de control in trafic ale RAR, ARR si CNADNR in cadrul Inspectoratului de Control in Transportul Rutier si reconstructia Garii de Nord Bucuresti prin transformarea zonelor adiacente in centru comercial. Finalizarea liniei de metro Ghencea-Eroilor pana in 2012, construirea unui pod peste Canalul Dunare - Marea Neagra in zona Agigea care sa faca legatura cu autostrada A2 si cu centura municipiului Constanta sunt de asemenea planuri cuprinse in programul de guvernare.

In text se propune totodata "instituirea unui mod echitabil de colectare a taxelor pe infrastructura rutiera conform principiului si colectarea intr-un procent ridicat a acestor taxe.

Ar urma sa fie totodata infiintata o baza de date care sa cuprinda toate firmele care nu au respectat prevederi contractuale - pretul, calitatea, termenul de finalizare - in vederea depunctarii lor la licitatii.

In programul de guvernare propus de Lucian Croitoru apar aceleasi referiri la capitolul Infrastructura de transport la situatia transportului cu metroul. Astfel, sunt prevazute finalizarea pana in anul 2010 a liniei de metrou 1 Mai - Laromet ( 3,1 km -2 statii), inceperea lucrarilor la linia 5 de metrou: Ghencea - Drumul Taberei -Eroilor - Universitate - Pantelimon cu finalizarea primului tronson Ghencea - Eroilor pana in 2012 si modernizarea parcului de vagoane de metrou.

Sustinerea IMM-urilor creative si cresterea rolului Bisericii

Cabinetul Croitoru isi propune clarificarea statutului creatorilor si stimularea IMM-urilor creative, introducerea cursurilor de stimulare a creativitatii in scoli, dar si sustinerea "rolului Bisericii in societate".

Guvernul propus de Lucian Croitoru anunta eleborarea mai multor legi in domeniul culturii, printre care legea zonelor protejate, legea mecenatului in cultura si arta, dar si o lege modificata a patrimoniului, toate urmand sa ajute la crearea unei "economii culturale".

Astfel, sunt anuntate viitoare strategii nationale care sa ajute la restaurarea si protejarea patrimoniului cultural, infiintarea de noi muzee si spatii expozitionale, modernizarea si renovarea teatrelor si a filarmonicilor si constructia de noi sali de spectacole.

In privinta Cultelor, programul mentioneaza, in linii generale, ca se vrea dezvoltarea de parteneriate in domeniile social, cultural si educational, incurajandu-se, astfel, misiunea sociala a bisericilor si cooperarea intre culte in beneficiul intregii societati: "Sustinerea prezentei si a rolului Bisericii in societate, pornind de la principiul recunoasterii contributiei Bisericii la binele comun al societatii si iprotejarea diversitatii religioase", este unul dintre principiile expuse in document.