Presa de azi: Basescu si Tariceanu isi spala rufele la Bruxelles

Basescu si Tariceanu isi dau coate la Bruxelles, titreaza Gandul in editia de sambata, precizand ca presedintele a dat tonul chiar la plecarea spre reuniune: "Sunt in profund dezacord cu cei care propovaduiesc Apocalipsa".

La randul sau, premierul a raspuns ca fondurile publice trebuie sa mearga spre investitii, iar Basescu a plusat: si europenii au spus ca e nevoie de accelerarea reformelor sistemelor nationale.

Declaratiile de la Bruxelles ale primilor doi oameni importanti ai statului roman au fost, de fapt, replicile unui razboi ce a avut ca rezulat spalarea rufelor murdare privind majorarea cu 50% a salariilor profesorilor.

Reuniunea informala a sefilor de stat si de guvern din UE pe tema crizei financiare a fost folosita de presedinte, dar si de premierul roman, pentru a se ataca reciproc pe tema majorarilor salariale din invatamant. Prima mutare a venit de la Traian Basescu, care inaintea reuniunii a tinut sa ii critice voalat pe cei care "propovaduiesc Apocalipsa".

"Romania are mijloacele sa struneasca criza. Nu putem renunta la reformele interne din cauza crizei finaciare", a explicat Basescu, accentuand necesitatea lor in invatamant si sanatate si faptul ca nu trebuie impiedicata majorarea salariilor pentru profesori.

Prim-ministrul i-a raspuns presedintelui: "Vreau sa subliniez: pentru o astfel de perioada, linia de conduita trebuie sa fie diminuarea cheltuielilor publice, catre orientarea cheltuielilor catre investitii cu fonduri publice, in asa fel incat pierderile de locuri de munca din sectorul privat sa fie intr-un fel compensate de crearea sau macar mentinerea locurilor de munca in sectorul public.

In nici un caz nu trebuie accentuat consumul, ci mai degraba economisirea si sprijinirea sectorului de investitii, in general pe infrastructura".

Presedintele Basescu a dorit si el sa faca o completare. "Atat in interventia noastra, cat si in interventia altor state, s-a pus accent si pe nevoia accelerarii reformelor sistemelor nationale.

Deci, procesele de reforma trebuie accelerate ca o solutie a cresterii vitezei iesirii din criza. Deci, in aceasta situatie de criza, nu ne tragem plapuma pe cap si spunem e criza, nu mai facem nimic, ci acceleram reformele, ca o solutie de iesire din criza si de evitare a crizelor viitoare".

Evenimentul zilei comenteaza contradictiile de la Bruxelles intre Basescu si Tariceanu. Presedintele Traian Basescu si premierul Calin Popescu-Tariceanu s-au contrazis, ieri, la Bruxelles, pe tema masurilor pe care trebuie sa le ia Romania pentru a contracara efectele crizei economice.

Primul-ministru sustine ca trebuie reduse cheltuielile publice si evitat consumul, in timp ce seful statului spune ca reforma trebuie accelerata in vreme de criza.

Tariceanu a vorbit despre cresterea rolului institutiilor financiare europene, precum Banca Europeana de Dezvoltare si Banca Europeana de Investitii, in finantarea sectorului privat, in special pentru noile tari membre UE, accelerarea platilor din fonduri europene pentru a compensa amanarea unor investitii straine si introducerea unor noi formule pentru dezvoltarea proiectelor de infrastructura, inclusiv prin parteneriate de tip public-privat.

Premierul a fost contrazis de seful statului, care a intervenit spunand ca atat Romania, cat si alte state membre au pus accent in cadrul dezbaterilor de vineri pe necesitatea accelerarii reformei sistemelor nationale.

"Nu ne tragem plapuma pe cap si spunem: e criza, nu mai facem nimic, ci accentuam reformele ca o solutie de iesire din criza", a declarat Basescu, la Bruxelles, dupa summitul informal la care au fost prezenti membrii celor 27 de state membre.

Liderii europeni vor un nou sistem financiar mondial, in cadrul caruia FMI sa joace un rol central, iar UE sa devina actor egal cu SUA. Deoarece criza financiara s-a transformat intr-o criza economica, UE este pregatita sa-si asume un rol important in combaterea recesiunii, aflam din Jurnalul National.

Reformarea sistemului financiar international, transformarea FMI-ului in var-ful de lance al actiunilor anti-criza, dar numai daca UE devine actor egal cu SUA in cadrul institutiei, reglementare mai stricta pentru toate institutiile si segmentele de piata. Acestea sunt ca-te-va dintre punctele mandatului extrem de indraznet cu care UE va participa la Summitul G20.

"Prin actiunile pe care doreste sa le ia pri-vind reformarea sistemului financiar in-ter-national, Uniunea Europeana isi anun-ta deschis vocatia de lider in economia mon-diala. Pe de o parte, aceasta criza a re-prezentat momentul prin care Uniunea Europeana s-a putut afirma.

Pe de alta par-te, sistemul ale carui baze au fost puse la Bretton Woods necesita corectii, nu poate sa ramana inghetat in formula initiala", a declarat presedintele Ro-ma-ni-ei, Traian Basescu, la finalul reuniunii in-for-male de la Bruxelles.

"Toate de-le-ga-tiile au sustinut ca Uniunea Europeana a do-vedit unitate, solidaritate si responsabilitate in gestionarea crizei", a adaugat acesta, subliniind ca a fost adoptata cres-te-rea plafonului de interventie de la 12 mili-ar-de de euro la 25 de miliarde de euro.

Din Ziua aflam ca plafonul de investitii va creste in contextul in care se vizeaza reformarea institutiilor financiare mondiale, Fondul Monetar International (FMI) si Banca Mondiala. Prin urmare, a explicat Basescu, "FMI urmeaza sa isi imbuna-tateasca guvernanta si capacitatea financiara".

Sistemul de la Bretton Woods, stabilit in 1944, privind managementul monetar, stabileste regulile relatiilor valutare si comerciale intre statele lumii cele mai indus-trializate si este primul exemplu de ordine monetara total negociata, menita sa guverneze relatiile monetare intre natiunile-stat independente.

Totodata,Traian Basescu a criticat faptul ca Statul trebuie sa intervina financiar pentru a corecta greselile pietelor si a subliniat ca agentiile de rating vor trebui sa fie supravegheate. Basescu a mai anuntat, de asemenea, ca europenii au con-venit, incepand de vineri, cresterea plafonului de interventie a statului in caz de criza, de la suma de 12 miliarde de euro, la 20 de miliarde de euro.