Basescu primul presedinte suspendat din istoria Romaniei

Poate cel mai important eveniment politic din 2007 ramane suspendarea presedintelui de catre Parlament. Asta intr-un an cu alegeri europene si referendum pentru votul uninominal.

Suspendarea, o premiera in politica postdecembrista, a fost prezentata de catre initiatorii sai in termeni sanitari, drept o "carantina", menita sa puna stavila demonizarii clasei politice si instigarii impotriva institutiilor statului, care l-a caracteriza, in vizunea lor, pe seful statului.

Politicienii aveau datoria, in cuvintele lui Geoana, sa dea un raspuns "corect politic si constitutional la abuzurile acestuia", raspuns care nu a fost insa compus decat dintr-o multitudine de interpretari abuzive ale procedurilor si legilor de catre parlamentarilor, chiar daca ele nu au putut altera vointa populara, transmite NewsIn.

O noua disputa procedurala s-a pornit pe marginea demersului solicitat de PC de a infiintta o comisiei de ancheta a faptelor presedintelui. Desi democratii si o serie de juristi au declarat ca aceasta Comisie ar fi o premiera constitutionala, in conditiile in care legitimitatea egala a celor doua institutii si functionarea lor pe principii de separare explica de ce nici presedintele nu poate dicta Parlamentului, nici Legislativul nu-l poate chestiona pe seful statului, CCR a decis ca infiintarea Comisiei de anchetare a sefului statului nu incalca Legea fundamentala.

Decizia a venit dupa ce Comisia isi incheiase activitatea si dupa ce, timp de aproape o luna, membrii comisiei au audiat mai multi demnitari, dintre cei invitati prezentandu-se la audieri ministrii Varujan Vosganian (PNL), Sebastian Vladescu (PNL) si Radu Berceanu (PD), ex-ministrii Teodor Atanasiu (PNL) si Codrut Seres (PC), sefii serviciilor SIE si SRI, Caludiu Saftoiu si George Maior, precum si fostul sef al SRI, Radu Timofte.

Audierile s-au axat pe problemele legate de scandalul energiei, de rezolutiile prin care seful statului era acuzat ca ar fi intervenit pe langa ministrii pentru favorizarea firmei ALRO sau pentru firma Art Construct sau pe tema interceptarii telefonanelor, discutiile ducand la demisia sefului SIE. Totodata, au continuat sicanele parlamentarilor la adresa ministrilor democrati care, cu exceptia lui Berceanu, au refuzat sa se prezinte in fata parlamentarilor, ei fiind amenintatti de acestia cu sanctiuni.

Concluziile Comisiei au fost la fel de controversate, liberalii si UDMR abtinandu-se de la vot. Basescu a incalcat Constitutia si este implicat in fapte de natura penala, a fost concluzia comisiei parlamentare de ancheta anti-Basescu, care a enumerat 19 fapte prin care seful statului ar fi incalcat grav legea fundamentala.

Membrii comisiei de ancheta au inclus, printre faptele grave de incalcare a Constitutiei de care s-ar face vinovat seful statului, respingerea nominalizarilor premierului pentru functia de ministru de externe, situatie care a avut un precedent in cazul numirii in functie a ministrului delegat pentru relatia cu Parlamentul.

Raportul final a mai precizat ca Traian Basescu a avut o atitudine de partizanat politic, motiv pentru care a abandonat rolul de mediator conferit de Constitutie, a deturnat vointa electoratului prin desemnarea unui candidat la functia de prim-ministru fara a tine cont de rezultatul alegerilor, a intervenit brutal in activitatea Parlamentului. In plus, membrii comisiei au remarcat ca seful statului a contribuit la crearea unei atmosfere de instabilitate politica, a adus grave prejudicii institutiilor statului, referindu-se la Parlament prin sintagma "sandrama intrata in moarte clinica" si la Guvern ca este aservit unor grupuri de interese.

Parlamentarii au apreciat ca Traian Basescu a incercat sa-si subordoneze serviciile secrete, si au adus drept dovada de incalcare a Constitutiei solicitarea venita din partea sefului statului catre sefii SRI, SIE serviciilesi DGIPI de a-si prezenta demisiile, in conditiile in care numirea si revocarea din functie a acestora sunt de competenta Parlamentului sau a Guvernului.

Traian Basescu si-a "arogat" dreptul la initiativa legislativa, a actionat constant pentru subordonarea Guvernului si s-a substituit acestuia, a infiintat organisme ad-hoc, paralale cu institutiile constitutionale existente, a participat abuziv la sedintele de Guvern care nu aveau pe ordinea de zi probleme care tin de competenta presedintelui, reprezinta o alta serie de acuze aduse sefului statului.

Raportul Comisiei de ancheta se refera si la implicarea sefului in relatia cu justitia, considerandu-se ca Traian Basescu a comandat public procurorilor ce dosare sa ancheteze cu prioritate, sugerand inclusiv solutii in cauza, a periclitat existenta unei justitii independente. In plus, Traian Basescu, potrivit concluziilor raportului, s-a substituit judecatorilor in motivarea unor decrete de gratiere sau ca a "timorat" Curtea Constitutionala.

Seful statului mai este acuzat ca ar fi acceptat efectuarea unor interceptari ilegale, fapt probat prin afirmatiile facute intr-o sedinta de Guvern si ca nu a prezentat strategia nationala de aparare a tarii. Pe de alta parte, Traian Basescu ar fi favorizat diversi agenti economici si a incalcat prevederile constitutionale referitoare la libera initiativa si protectia concurentei loiale. A avut unele initative personale in planul politicii externe fara consultarea Parlamentului, care au prejudiciat imaginea externa.

Toate aceste "capete de acuzare", dupa cum a avea sa o dovedeasca decizia CCR, erau mai degraba ecouri ale nemultumirii parlamentarilor decat fapte de incalcare a Constitutiei ce i se puteau imputa sefului statului.

Curtea Constitutionala a trimis Parlamentului avizul si motivarea deciziei luate in cazul suspendarii presedintelui Traian Basescu pe 17 martie 2007. Curtea a eliminat confuzia din decizia din 5 aprilie 2007 referitoare la cererea de suspendare a presedintelui, cand a spus ca acestuia nu i se pot imputa incalcari grave ale Constitutiei si a aratat ca seful statului nu a savarsit acte si fapte grave de natura sa determine suspendarea.

In motivatia avizului negativ pe care l-a dat cererii de suspendare Curtea Constitutionala a aratat ca prerogativele constitutionale si legitimitatea conferite de electorat "ii impun presedintelui Romaniei sa aiba rol activ, prezenta sa in viata politica neputand fi rezumata la un exercitiu simbolic si protocolar".

Verdictul l-a facut pe Basescu sa spuna ca, intrucat din punct de vedere constitutional nu a gresit, daca va fi suspendat de Parlament, va demisiona in maximum cinci minute. Parlamentarii nu s-au lasat impresionati de acest anunt, dupa cum nu au lasat verdictul CCR sa le impiedice demersul politic de inlaturare a presedintelui, cu tot suportul sau popular de care era constienti.

Incercarea de a gasi cai "ocolitoare" ale legilor pentru a realiza indepartarea sefului statului a virat chiar spre scenarii ce pot parea absurde. Potrvict variantelor care au circulat in PSD, ele au mers pana la mentinerea lui Basescu suspendat pentru o perioada nedeterminata de timp pana la eventuala repetare a referendumului.

Una dintre modalitati a fost votarea unei Hoarari a Parlamentului - care are avantajul de a nu putea fi atacata la CCR - in care se preciza ca alesii sunt cei care decid asupra cailor de urmat in cazul invalidarii scrutinului de demitere a presedintelui, ce faceau posibile o serie de scenarii, de la organizarea unui al doilea referendum pana la repunerea lui Traian Basescu in functie.

Ca urmare a presiunilor mediatice, conducerea Parlamentului a explicat ca orice astfel de scenariu este exclus.

Odata cu intrarea in campania pentru referendum, sicanele s-au mutat la capitolul timpi de antena. Comisia parlamentara - pe care PD si PLD au acuzat-o ca s-a substituit CNA, facand voit o confuzie intre campania electorala de pe perioada alegerilor cand partidele au dreptul al timpi de antena potrivit configuratiei din Parlament si situatia de la referendum, cand exista doua pozitii - una pro si un acontra, care ar trebui sa beneficieze de timpi egali de antena.

Mai mult, alesii au adoptat un amendament prin care comisia sa si monitorizeze respectarea timpilor de antena, nu numai stabilirea lor.

Legitimitate si reprezentativitate - Populatia, prizoniera Parlamentului

Desi initial au spus public, ce-i drept timid, ca suspendarea lui Basescu a fost o greseala, liberalii s-au raliat demersului PSD. Cu siguranta, primul contestatar al lui Basescu a fost fosul sef de stat Ion Iliescu, care si-a folosit influenta in partid si Parlament pentru a lovi in cel pe care il considera "un fel de Ceausescu doi, ca este un om cu mentalitate primitiva si grosolan in comportament".

Discursul lui Iliescu legat de "destabilizarea tarii" a fost preluat si de liberali, in special de presedintele Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, care, de pe aceasta pozitie, l-a criticat pe seful statului pentru ca ar fi "atacat fundamentele institutiei parlamentare din Romania, asa cum sunt reglementate de Constitutie".

"Cei care incearca sa manipuleze opinia publica impotriva Parlamentului indeamna la ilegalitate si la anarhie", a sustinut Olteanu, intr-un apel public din campanie in care, de pe pozitia de presedinte al Camerei Deputatilor, a incercat sa apere institutia Parlamentului, adaugand ca, votand suspendarea presedintelui, Parlamentul i-a chemat de fapt pe cetateni la urne.

"Cei care neaga aceasta contesta chiar dreptul cetatenilor de a se exprima", a adaugat Olteanu, care a simtit nevoia de a-i avertiza pe cetateni "cu privire la incercarile demagogice ale unor oameni politici de a-i folosi pentru propriile interese". "Din pacate, vedem zilele acestea ca exista politicieni care nu ezita sa puna in discutie chiar fundamentele democratiei romanesti pentru a-si spori si conserva puterea", a continuat el.

Astfel, atacul la Parlament a fost una dintre cele mai dese acuze aduse presedintelui Traian Basescu. In discursurile sale din campanie, acesta a fost atent sa sublinieze ca nu vorbeste impotriva Parlamentului ca institutie, ci impotriva celor 322 care au votat suspendarea, urmand interese opuse celor ale tarii. Basescu a cerut si demisia celor 322, in discursul de la Constanta, cand a mai indemnat poporul sa ii arunce, prin vot, "peste balustrada Parlamentului".

Ulterior, presedintele suspendat a spus ca nu este neaparata demisia celor 322, dar ca acestia vor trebui sa tina seama de votul popular.
Seful statului a admis ca reconfirmarea sa prin referendum ar constitui "o victorie impotriva sistemului politic".

"Daca nu era confruntarea initiata de Parlament, nu puteam fi intr-o competitie cu Parlamentul; acum vreau, nu vreau, trebuie sa recunosc ca nu sunt intr-o competitie cu un adversar politic, ci cu o institutie. De aceea am evitat tot timpul sa spun Parlament si am spus 322 de parlamentari, pentru ca nu-i confortabil pentru un sef de stat sa vorbeasca despre o institutie cum este Parlamentul, sa vorbeasca impotriva ei.

Tocmai de aceea n-am pronuntat cuvantul Parlament in aceasta campanie", a precizat presedintele suspendat.

Tot in contextul campaniei, cele doua tabere au invocat si modele politice pentru viitor opuse. Astfel, premierul Tariceanu a afirmat, intr-un interviu acordat postului Europa Libera, ca Traian Basescu, pe care l-a definit ca pe un profitor al perioadei comuniste, nu are stiinta politica pentru a exercita rolul de presedinte si s-a pronuntat pentru un model de tip parlamentar - republica sau monarhie.

Tabara adversa a mers pe ideea unei republici semiprezidentiale, in care seful statului ar fi capartat puterile care lipseau - de exemplu, de a desfiinta Parlamentul.

Basescu si-a facut mesaj in campanie in a subsuma clasa politica, aproape fabulisitic, categoriilor "maimutoi" si "oligarhi", scopul pe care il anunta fiind de a "matura mizeria tranzitiei din toate institutiile statului". Astfel, stindardul presedintelui devine unul cu conotatii aproape revolutionare, anti-establishment, mostenit din timpul opozitiei la guvernarea corupta a PSD si adus la un nou nivel dupa ce tinta lui devin chiar partenerii cu care au fost castigate alegerile din 2004.

Vointa electoratului trebuia "sa declanseze o noua revolutie, care sa nu mai poata fi furata", in cuvintele lui Basescu.

"Politicienii au devenit niste marionete ale lui Voiculescu, Patriciu si multi altii. Si-au facut unii, ca domnul Voiculescu, partid ca sa controleze politicul. Patriciu controleaza integral conducerea PNL care da si primul ministru al tarii.

In acest moment exista riscul ca oameni care nu sunt alesi sa decida si politicienii sa fie niste maimutoi care reactioneaza la comanda unor oameni foarte bogati", este una dintre "tezele" fundamentale ale lui Traian Basescu, care a declarat in repetate randuri ca pune mai presus de orice legitimitatea data de votul popular. "322, dati-ne Romania inapoi", a fost de altfel sloganul cel mai reprezentativ al referendumului.

Replica i-a fost data de presedintele Senatului, Nicolae Vacaroiu, care a invocat argumnetul potrivit caruia Parlamentul este chiar mai legitim si mai reprezentativ decat presedintele Romaniei, pentru ca cei 322 reprezinta "69% din electorat".

Sustinand ca acest calcul ar gira orice fel de act din partea Parlamentului, o mare parte din societatea civila a raspuns spunand ca, de fapt, populatia este "prizoniera" Legislativului. Acelasi Vacaroiu a fost prezentat, in timpul interimatului sau la Cotroceni, de coalitia anti-Basescu drept un presedinte-model, a caruia colaborare cu Guvernul si Parlamentul ar fi exemplara, spre deosebire de predecesorul sau.

Tema majoritatii democratice a fost una de batalie in mod egal cu Guvernul si cu Parlamentul. Imediat dupa scoterea PD de la guvernare, Basescu a acuzat netransparenta sustinerii parlamentare a Executivului. Tema Guvernului ultraminoritar, tinut in viata de intelegeri obscure si nedemocratice prin "cotloanele" Parlamentului.

Presedintele a demarat si consultari - singura s arma constitutionala - pentru degajarea unei noi majoritati, dar eforturile sale au fost in van atata timp cat PSD nu a renuntat la sutinerea Cabinetului liberal, nici macar dupa o intelegere cu pedistii. Tabara lui Iliescu, cel ce lansase la inceputul anului ideea sustinerii Guvernului minoritar PNL, nu l-a parasit pe Tariceanu, iar pozitia sa i-a adus aplauze furtunoase din partea parlamentarilor liberali.

Prioritatile pe care Basescu le anuntase in campanie vizau "asanarea clasei politice" - introducerea votului uninominal pentru alegerea deputatilor si adoptarea unei legi a lustratiei precum si modificarea Constitutiei, pentru a se transa intre un regim prezidential sau parlamentar.

Fara o majoritate parlamentara capabila sa colaboreze pe vreun proiect, aceste atingerea acestor deziderate nu s-a dovedit posibila, nici macar prin intermediul aliatului de nadejde, poporul, dovada esecul referendumului pentru introducerea uninominalului.

Si in acest caz insa, presedintele a subli niat ca Parlamentul are datoria de a tine seama de cele aproximativ patru milioane de voturi in favoarea uninominalului majoritar mixt, aducand in plus argumentele ca cei patru milioane de romani care au venit la urne reprezinta "nucleul dur" al romanilor interesati de politica, cu atat mai mult cu cat reprezinta si electoratul tuturor partidelor care au depasit pragul electoral.

Astfel, la finalul lui 2007 disputa dintre Basescu si Legislativ s-a purtat si pe romanii absenti de la urne, fiecare dintre cele doua tabere reclamand un alt rol pentru cetatenii care, in majoritatea lor, au absentat nemultumiti de scandalurile politice zilnice.