Peste jumatate din apele Romaniei, vulnerabile la poluare
Calitatea apelor subterane din Romania se afla inca la un nivel necorespunzator, ca urmare a ritmului lent de autoepurare, iar peste jumatate din suprafata Romaniei (58%) este vulnerabila la poluarea cu nitriti.
Potrivit unui raport al Administratiei Nationale Apele Romane, cele mai afectate sunt zonele rurale, unde, din cauza lipsei unui minim de dotari cu instalatii edilitare, deseurile lichide ajungand in subteran.
Astfel, potrivit Raportului realizat de ANAR pentru Comisia Europeana, despre modul de implementare a directivei privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, la nivelul anilor 2004-2007, zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati reprezentau perimetrele a 251 de localitati din 34 de judete si 10 bazine hidrografice, adica 1.217.147 ha (circa 8,2% din totalul suprafetei terenurilor agricole).
"Rezultatele obtinute in perioada 2004-2007, precum si necesitatea redelimitarii zonelor vulnerabile (care se realizeaza odata la patru ani) au impus extinderea suprafatelor zonelor declarate ca vulnerabile, incluzand si zonele potential vulnerabile, de la 8,2% la 58%, din suprafata tarii. Astfel, la nivel national, s-au identificat 1.963 de localitati, reprezentand 137.565 km² (circa 58% din suprafata tarii)", se arata in comunicatul trasmis de Apele Romane.
Din punct de vedere al concentratiilor de azotati, raportul arata ca 89,22% dintre punctele de monitorizare au valori medii sub limita de 50 mg/l, iar 75,31% dintre acestea au valori maxime sub limita mentionata.
"Concentratii ridicate de azotati sunt inregistrate in apele subterane situate in zona de campie (Campia Romana, Campia de Vest) si mai putin in zona de podis (Podisul Moldovei si Depresiunea Colinara a Transilvaniei)", se mai arata in raport.
Cele doua surse majore de poluare cu azotati sunt spalarea permanenta a solului impregnat cu oxizi de azot de precipitatiile atmosferice si apa de la irigatii, precum si apa de suprafata (rauri, lacuri) in care s-au evacuat ape uzate incarcate cu azotati.
Acestor doua surse li se adauga folosirea ingrasamintelor chimice pe unele categorii de terenuri arabile. De asemenea, se inregistreaza depasiri, in special in zona platformelor marilor combinate chimice.
"Desi concentratiile de nitrati din apa nu depasesc valoarea de 50 mg/l, in ceea ce priveste apele tranzitorii, costiere si marine, se poate inregistra fenomenul de eutrofizare (inflorire algala), in toate sectiunile de monitorizare, la Marea Neagra, in special in perioadele de vara, in principal, din cauza aportului de nutrienti si a temperaturii ridicate a apei", atentioneaza ANAR.
Pe langa activitatile agricole, o contributie importanta la poluarea cu azotati si nutrienti, o au si aglomerarile umane care nu sunt conforme din punct de vedere al sistemelor de canalizare si al statiilor de epurare.
Potrivit unui raport al Administratiei Nationale Apele Romane, cele mai afectate sunt zonele rurale, unde, din cauza lipsei unui minim de dotari cu instalatii edilitare, deseurile lichide ajungand in subteran.
Astfel, potrivit Raportului realizat de ANAR pentru Comisia Europeana, despre modul de implementare a directivei privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, la nivelul anilor 2004-2007, zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati reprezentau perimetrele a 251 de localitati din 34 de judete si 10 bazine hidrografice, adica 1.217.147 ha (circa 8,2% din totalul suprafetei terenurilor agricole).
"Rezultatele obtinute in perioada 2004-2007, precum si necesitatea redelimitarii zonelor vulnerabile (care se realizeaza odata la patru ani) au impus extinderea suprafatelor zonelor declarate ca vulnerabile, incluzand si zonele potential vulnerabile, de la 8,2% la 58%, din suprafata tarii. Astfel, la nivel national, s-au identificat 1.963 de localitati, reprezentand 137.565 km² (circa 58% din suprafata tarii)", se arata in comunicatul trasmis de Apele Romane.
Din punct de vedere al concentratiilor de azotati, raportul arata ca 89,22% dintre punctele de monitorizare au valori medii sub limita de 50 mg/l, iar 75,31% dintre acestea au valori maxime sub limita mentionata.
"Concentratii ridicate de azotati sunt inregistrate in apele subterane situate in zona de campie (Campia Romana, Campia de Vest) si mai putin in zona de podis (Podisul Moldovei si Depresiunea Colinara a Transilvaniei)", se mai arata in raport.
Cele doua surse majore de poluare cu azotati sunt spalarea permanenta a solului impregnat cu oxizi de azot de precipitatiile atmosferice si apa de la irigatii, precum si apa de suprafata (rauri, lacuri) in care s-au evacuat ape uzate incarcate cu azotati.
Acestor doua surse li se adauga folosirea ingrasamintelor chimice pe unele categorii de terenuri arabile. De asemenea, se inregistreaza depasiri, in special in zona platformelor marilor combinate chimice.
"Desi concentratiile de nitrati din apa nu depasesc valoarea de 50 mg/l, in ceea ce priveste apele tranzitorii, costiere si marine, se poate inregistra fenomenul de eutrofizare (inflorire algala), in toate sectiunile de monitorizare, la Marea Neagra, in special in perioadele de vara, in principal, din cauza aportului de nutrienti si a temperaturii ridicate a apei", atentioneaza ANAR.
Pe langa activitatile agricole, o contributie importanta la poluarea cu azotati si nutrienti, o au si aglomerarile umane care nu sunt conforme din punct de vedere al sistemelor de canalizare si al statiilor de epurare.
Top stiri din Actual
