Romanii spun ca sunt saraci din cauza coruptiei sistemului politic

Majoritatea romanilor considera ca actualul sistem politic este unul ineficient si corupt, cheltuieste resursele societatii si este responsabil de nivelul saraciei din Romania, pentru 60% din populatie votul uninominal fiind un mijloc prin care viata cetatenilor poate deveni mai buna.

Potrivit Barometrului Opiniei Publice 1998-2007, realizat de Fundatia Soros si dat joi publicitatii, perceptia publicului asupra clasei politice este aceea a unui sistem politic ineficient, care cheltuieste resursele societatii fara a oferi suficient in schimb.

Totodata, lipsa de eficienta si coruptia sistemului politic din societatea romaneasca sunt considerate principalele cauze ale saraciei.

In consecinta, solutiile identificate de populatie pentru reformarea clasei politice vizeaza o directie calitativa si una cantitativa, aceasta din urma putandu-se concretiza pe de o parte in reducerea numarului parlamentarilor, iar pe de alta parte in desfiintarea unei Camere parlamentare.

In prezent, majoritatea romanilor - aproximativ 80% - apreciaza ca numarul parlamentarilor este prea mare. De asemenea, dupa anul 2002, scade usor ponderea celor care isi doresc un parlament bicameral, in 2007, Parlamentul Unicameral fiind preferat de 42% dintre cetateni, fata de 30% care isi doresc doua camere parlamentare.

"Chiar daca majoritatea populatiei isi doreste mai putini parlamentari, tot majoritatea considera ca acestia trebuie recrutati din doua sau mai multe partide politice. Situatia nu era chiar la fel in urma cu cativa ani (1998-2000) cand ponderea celor care considerau ca partidul unic este de preferat era de aproximativ o treime (in prezent a scazut la jumatate, adica o sesime din total populatie).

Tot in prezent, aproximativ cate o treime din total populatie este fie pentru un sistem format din doua partide care sa alterneze la putere, fie pentru unul format din trei partide sau mai multe. Preferinta pentru un sistem format doar din doua partide pare sa scada usor in timp", spun autorii Barmetrului Opiniei Publice, citati de NewsIn.

Potrivit acestora, reducerea "cantitativa" a politicului nu constituie un scop in sine, ci un mijloc prin care populatia crede ca eficienta acestuia poate fi crescuta sau ca pierderile produse de acesta pot fi scazute, iar ceea ce intereseaza de fapt este o crestere a eficientei politicului vazut tot ca un mijloc prin intermediul careia viata cetatenilor poate deveni mai buna.

Astfel, pentru a creste eficienta politicului, in viziunea a aproximativ 60% dintre romani solutia o constituie schimbarea calitativa a actorilor politici, prin adoptarea sistemului de vot uninominal in locul celui pe liste.

In urma introducerii votului uninominal oamenii se asteapta la anumite schimbari pozitive. Astfel, pentru 53% dintre acestia introducerea votului uninominal echivaleaza cu cresterea nivelului de interes al alesilor, in timp ce 44% considera ca, in acest fel, alesii vor putea fi mai bine controlati de cetateni.

De asemenea, 38% apreciaza ca partidele politice se vor dezvolta mai bine la nivel local.

Pe de alta parte, ponderea celor care opteaza in continuare pentru pentru votul pe liste variaza intre un sfert din populatie si 12-13 procente - in perioadele in care reforma sistemului electoral a fost mai intens mediatizata (2003-2007).

In viziunea acestei parti a populatiei, votul uninominal implica si o serie de efecte negative, cum ar fi imposibilitatea candidarii persoanelor fara resurse financiare - 33% considera ca vor putea candida doar cei cu bani, in timp ce 31% nu au aceasta parere, iar 35% nu pot aprecia.

In ceea ce priveste relatia cetatenilor cu politicul, concluziile studiului realizat de Fundatia Soros arata ca interesul declarat al populatiei pentru viata politica este in general scazut. In acelasi timp, interesul romanilor pentru viata politica la nivel national este mai mare comparativ cu interesul pentru viata politica la nivel local.

"Data fiind participarea politica scazuta a majoritatii populatiei, cu exceptia participarii la vot, am putea spune ca avem o tara de "spectatori" si nu una de "gladiatori". Majoritatea cetatenilor Romaniei doar "privesc mediatic" viata politica, fara a se implica, fara a participa la aceasta", arata autorii studiului.

In privinta increderii in reprezentantii sistemului politic, Barometrul Opiniei Publice indica faptul ca increderea medie in lideri este cea mai ridicata, fiind urmata la o distanta relativ mare de increderea medie in partide si apoi de increderea generala in partide. Prin urmare, in continuare, la nivelul reprezentarii majoritatii populatiei, spatiul politic romanesc este dominat de figurile liderilor, respectiv doar a unui singur lider in ultima perioada.

In ceea ce priveste relatia cetatenilor cu alesii, 78% dintre romani considera ca parlamentarii nu urmaresc interesele cetatenilor care i-au votat, 82% sunt de parere ca nu ar putea face nimic impotriva unei hotarari a Primariei care ii afecteaza negativ si doar 12% spun ca ar putea face ceva, 82% sunt de parere ca nu ar putea face nimic impotriva unei hotarari a Guvernului care ii afecteaza negativ si doar 6% spun ca ar putea face ceva, 73% sunt de parere ca "nimeni nu e interesat de ceea ce gandesc oamenii ca mine", 86% sunt de acord cu afirmatia "pe cei care conduc tara nu-i intereseaza ce mi se intampla mie", iar 58% sunt de parere ca "este mai bine sa nu te amesteci in politica deoarece in final tot tu pierzi".

"In concluzie, o mare parte a cetatenilor aproape 70% considera ca nu are competentele necesare pentru a participa la politic, iar un procent si mai mare 80% ca sistemul politic nu poate fi influentat de cetatenii obisnuiti. Aceste cifre semnifica o ruptura profunda intr politic/institutiile politice si majoritatea cetatenilor, ruptura deloc favorabila construirii unei culturi politice democratice si participative", mai spun autorii Barometrului Opiniei Publice.

De asemenea, o concluzie generala a studiului arata ca jumatate din populatia tarii isi doreste un presedinte mai puternic, un sfert considera ca Parlamentul ar trebui sa aiba mai multa putere si mult mai putini acorda acest statut primului-ministru. Pe parcursul perioadei 2002-2007 preferintele sunt stabile, doar preferinta pentru primul-ministru scade.

3 milioane de romani traiesc in saracie absoluta

Rata saraciei absolute in Romania este deosebit de mare in context european, fiind comparabila doar cu unele tari din fosta Uniune Sovietica, acest indicator atingand 22% in mediul rural fata de 7% din populatia de la orase si, raportat la regiuni, inregistrand 35% in Moldova fata de 10%in Capitala.

Romania a reusit sa ajunga, in 2006, la trei milioane de persoane aflate in saracie absoluta, fata de opt milioane de persoane, in anul 2000.

Astfel, studiul Soros arata ca evolutia ratei saraciei in Romania a crescut de la patru procente, in anul 1989, la 20%, in 1993, pentru ca, in anul 2000 sa atinga "recordul" de 35,9% din populatia tarii.

Avand in vedere cresterea economica din perioada 2000-2006 (cresterea produsului intern brut cu cinci-sase procente anual), rata saraciei s-a redus, in 2006, la 13,8% din populatia tarii. Cu toate acestea, datele sociologice indica o rata a saraciei absolute deosebit de mare in context european, comparabila numai cu unele tari din fosta Uniune Sovietica.

Conform studiului care trateaza perioada 1998-2007, castigatorii transformarilor postcomuniste sunt persoanele mai tinere, cu educatie inalta sau cu o calificare care are cautare pe piata, in special din mediul urban.

Perdantii, pe de alta parte, sunt in special persoanele cu nivel redus de educatie, lipsite de calificare, in special din mediul rural. Copiii, tinerii, romii, persoanele cu nivel redus de educatie, somerii si persoanele ocupate in sectorul informal au avut de-a lungul intregii perioade si inca mai au un risc semnificativ de saracie.

In ceea ce priveste raportarea pe regiuni, in nord-estul tarii - Moldova - rata saraciei absolute se mentine pentru 35% din totalul populatiei, fata de 10% in Bucuresti. De asemenea, datele arata o diferenta semnificativa intre mediul rural - 22% din populatie, fata de 7% in mediul urban.

Mai mult, zonele rurale sunt inca marcate de vulnerabilitate, in principal pentru ca bunastarea se bazeaza predominant pe veniturile din agricultura de subzistenta, ceea ce inseamna ca in anii rai pentru agricultura (seceta, inundatii etc.) rata de saracie risca sa creasca simtitor.

Totodata, Barometrul Opiniei Publice arata ca inegalitatea veniturilor a avut o dinamica opusa saraciei absolute. Astfel, inegalitatea veniturilor a scazut in perioadele de recesiune economica si a inceput sa creasca odata cu revitalizarea economiei, distanta intre cei mai bogati si cei mai saraci fiind din ce in ce mai accentuata.

Comparativ cu celelalte state europene, inegalitatea veniturilor banesti in Romania este printre cele mai ridicate in Uniunea Europeana. Astfel, veniturile banesti ale celor mai bogati 20% dintre romani au fost, in 2004, in medie de 7,1 ori mai mari decat cele ale celor mai saraci 20% dintre romani, in timp ce in Uniunea Europeana acest raport varia intre 3,3 in Slovenia si 7,2 in Portugalia.

In acelasi timp, concluziile studiului atrag atentia asupra riscurilor diverse care se pot adauga saraciei si inegalitatii, cum ar fi excluziunea sociala, cauzata in special de parasirea scolii inainte de obtinerea unei calificari, mai ales pentru copiii din mediul rural, accesul redus la piata formala a muncii si accesul limitat la infrastructura, utilitati si servicii, in special in mediul rural.

Barometrul de Opinie Publica (BOP), realizat de Fundatia Soros si dat joi publicitatii, este un program de cercetare si analiza a opiniei publice din Romania, care are in centrul sau cercetarea cantitativa - sondaj de opinie - bianuala Barometrul de Opinie Publica, la care se adauga cercetari dedicate focalizate pe anumite segmente ale societatii - Barometrul Rural, Romania Urbana, Barometrul de Gen.

BOP are la baza o serie de sondaje reprezentative pentru populatia adulta neinstitutionalizata a Romaniei, realizate de doua ori pe an (in mai si octombrie), cu un esantion mare (1.800-2.200 persoane), folosind o schema de esantionare probabilista, cu control extern al culegerii datelor.