Retrospectiva - Procese si condamnari celebre in 2008

Joi, 25 Decembrie 2008, ora 20:57
2883 citiri
Retrospectiva - Procese si condamnari celebre in 2008

Anul 2008 a fost marcat de cateva decizii importante ale judecatorilor precum intoarcerea la DNA a dosarelor lui Adrian Nastase, condamnarea definitiva a lui Omar Hayssam pentru rapirea ziaristilor in Irak, noi hotarari in cazurile FNI si FNA, dar si obligarea la plata a unor daune in cazul Ciomu.

"Matusa Tamara" si "Zambaccian 2", inapoi la DNA

Printre deciziile importante ale judecatorilor din anul 2008 se numara si cele din dosarele lui Adrian Nastase, decizii asteptate in masura in care Curtea Constitutionala a stabilit o procedura similara pentru cercetarea fostilor ministri cu cea pentru ministrii in functie, se arata intr-o sinteza realizata de NewsIn.

In acest context, Inalta Curte de Casatie si Justitie a hotarat definitiv, in luna aprilie, sa restituie la DNA dosarele "Matusa Tamara" si "Zambaccian 2", motivand, in ambele cazuri, ca, "intrucat lui Adrian Nastase i se imputa o infractiune ce se pretinde a fi fost comisa in perioada in care era prim ministru si in exercitarea acestei functii, acestuia ii sunt aplicabile dispozitiile legii privind raspunderea ministeriala care conditioneaza inceperea urmaririi penale, de existenta unui aviz din partea Camerei Deputatilor, Senatului sau Presedintelui Romaniei".

Asadar, decizia instantei supreme a tinut seama de decizia din anul 2007 a Curtii Constitutionale a Romaniei (CCR) privind anchetarea fostilor ministri care sunt si parlamentari.

Pe 7 februarie, insa, Consiliul Superior al Magistraturii a decis sesizarea CCR in legatura cu existenta unui conflict de natura constitutionala intre Ministerul Public si Parlamentul Romaniei legat de anchetarea ministrilor care sunt si parlamentari. In acest context, CCR a decis ca, in cazul ministrilor parlamentari, avizul pentru inceperea urmaririi penale sa fie dat de Parlament.

Ca urmare, dupa mai multe tergiversari, Biroul Permanent al Camerei Deputatilor a decis, pe 10 decembrie, trimiterea inapoi la procurori a dosarelor "Zambaccian 2" si "Matusa Tamara" pentru noi probe, pe motiv ca documentele pe baza carora s-a formulat raportul Comisiei juridice sunt nule.

Nastase a fost trimis in judecata de procurorii anticoruptie la 31 mai 2007, in dosarul "Matusa Tamara", fiind acuzat de dare de mita lui Ioan Melinescu, pe care l-a promovat ca sef al Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor (ONPCSB).

El a fost invinuit ca, in anul 2000, l-a numit pe Melinescu la conducerea Oficiului, printr-o hotarare de Guvern, in schimbul blocarii unei lucrari avand ca obiect o tranzactie suspecta, de 400.000 de dolari, in contul Danei Nastase.

Melinescu a fost si el acuzat de sustragere sau distrugere de inscrisuri, luare de mita si divulgare de informatii.

Scandalul mediatic "Matusa Tamara" a izbucnit la inceputul anului 2006, dupa publicarea declaratiilor de avere din anul 2005 ale demnitarilor. In urma scandalului, Nastase si-a pierdut toate functiile politice, de presedinte executiv al PSD si de presedinte al Camerei Deputatilor.

In dosarul "Zambaccian 2", Adrian Nastase este acuzat pentru luare de mita in forma continuata, santaj si trafic de influenta, sotia sa, Dana Nastase este inculpata pentru complicitate la luare de mita si alte doua infractiuni, iar Irina Jianu (fost sef la Inspectoratul de Stat in Constructii) si Cristian Mihail Vasile (administrator Eurografica), sunt inculpati pentru dare de mita.

Fostul presedinte PSD si premier al Romaniei este acuzat de procurorii anticoruptie ca, in perioada 2001-2006, folosind autoritatea si influenta rezultate din functiile politice si administrative ocupate in stat, a savarsit mai multe infractiuni de coruptie prevazute de Legea 78 /2000, antrenand si alte persoane.

Este vorba de luare de mita si obtinere de foloase necuvenite, infractiuni de pe urma carora inculpatul ar fi obtinut, in total, suma de 48 miliarde lei vechi, adica 1,3 milioane euro.

Hayssam, condamnat pentru rapirea jurnalistilor

O alta decizie a judecatorilor care a starnit interesul public este cea data de Curtea de Apel Bucuresti (CAB) pe 10 iulie, ce l-a achitat pe Omar Hayssam si pe ceilalti inculpati in dosarul privatizarii "Foresta Nehoiu", in care sirianul este acuzat de bancruta frauduloasa si constituire de grup de criminalitate organizata. Hotararea instantei nu este, insa, definitiva.

Potrivit deciziei CAB, Omar Hayssam, Mohamad Omar, omul de afaceri Emile Raja El Assal si fostul director general adjunct al firmei, Gheorghe Iosif, sunt achitati pentru infractiunile de constituire a unui grup de criminalitate organizata si pentru bancruta frauduloasa, iar notarul Marilena Carmen Popa, pentru fals in forma continuata.

Inculpatii dosarului Foresta sunt acuzati de procurori ca au pus la cale o retea de firme prin care s-a reusit falimentarea societatii cumparate de la stat, in anul 2000, de catre sirianul Omar Hayssam. Aceste societati-capusa au preluat, pe sume insignifiante, activele firmei din Nehoiu, judetul Buzau, in timp ce datoriile acesteia catre stat cresteau.

Recursul facut de procurori impotriva deciziei CAB se judeca, in prezent, la Curtea Suprema.

Tot de numele lui Omar Hayssam se leaga si decizia definitiva a judecatorilor din dosarul rapirii jurnalistilor romani, prin care omul de afaceri sirian a ramas cu pedeapsa de 20 de ani de inchisoare.

Astfel, instanta suprema i-a respins, pe 20 februarie, recursul impotriva deciziei Curtii de Apel Bucuresti, care il condamnase pe Hayssam, in anul 2007, la 20 de ani de inchisoare pentru terorism.

Prin urmare, Hayssam are de executat pedeapsa cea mai grea, adica 20 de ani de inchisoare si 10 ani interzicerea unor drepturi civile. Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a mentinut decizia Curtii de Apel Bucuresti si l-a obligat pe omul de afaceri sirian Omar Hayssam la plata unor daune materiale de cate 2 milioane de euro pentru fiecare dintre cei trei jurnalisti romani rapiti in Irak.

Cu toate acestea, Omar Hayssam este inca liber, acesta fugind din tara imediat dupa ce a fost pus in libertate din motive medicale.

Mohamad Munaf a primit 10 ani de inchisoare

Curtea de Apel Bucuresti l-a condamnat, pe 24 aprilie, si pe Mohammad Munaf la 10 de inchisoare cu executare si interzicerea unor drepturi timp de 5 ani dupa executarea pedepsei, precum si la plata a 2.000.000 de euro daune morale jurnalistilor Ovidiu Ohanesian, Sorin Miscoci si Marie Jeanne Ion. Instanta l-a obligat si la plata a 100.000 lei cheltuieli judiciare catre stat.

Omar Hayssam si Mohammad Munaf (in lipsa) au fost trimisi in judecata, in 17 octombrie 2005, pentru acte de terorism prevazute in Legea 535/2004. Potrivit procurorilor, cei doi au aranjat cu o grupare terorista din Bagdad rapirea jurnalistilor romani Marie Jeanne Ion, Sorin Miscoci si Eduard Ovidiu Ohanesian.

In martie 2005, cei trei jurnalisti au plecat in Bagdad pentru a realiza o serie de reportaje despre noua administratie irakiana. Deplasarea a fost finantata de controversatul om de afaceri sirian Omar Hayssam si de prietenul acestuia, irakianul Mohammad Munaf. Criza ostaticilor din Irak a luat sfarsit pe 22 mai 2005, cand cei trei jurnalisti au ajuns in tara.

Mohammad Munaf a fost condamnat la moarte prin spanzurare de instanta Tribunalului Penal de la Bagdad. Curtea Irakiana de Casatie a anulat sentinta de condamnare la moarte pronuntata in anul 2006 de un tribunal irakian impotriva lui Mohammad Munaf, a anuntat, pe 1 martie 2008, avocatul sau american, Joseph Margulies, intr-un e-mail trimis agentiei Associated Press.

Instanta superioara irakiana a luat aceasta decizie motivand ca, din documentele curtii de prima instanta, nu se poate determina rolul pe care Munaf si ceilalti acuzati l-au avut in rapirea celor trei jurnalisti romani, la Bagdad, in 2005. Procurorul irakian a fost de acord cu decizia Curtii de Casatie, a precizat avocatul Margulies in e-mailul trimis Associated Press.

Munaf, care are cetatenie americana din anul 2000, se afla in custodia fortelor americane din luna mai 2005. In anul 2006, un tribunal irakian l-a condamnat la moarte, intr-un proces controversat, pe motiv ca a ajutat la rapirea celor trei ziaristi romani.

In varsta de 51 de ani, Mohammad Munaf le-a servit ca ghid in Irak jurnalistilor Ovidiu Ohanesian, Sorin Miscoci si Marie Jeanne Ion, care au fost tinuti ostatici 55 de zile, in anul 2005. La eliberarea lor, banuindu-l de complicitate cu rapitorii, armata americana l-a arestat.

Ioana Maria Vlas - doua condamnari la interval de 12 zile

Tribunalul Bucuresti a condamnat-o, pe 6 iunie, pe Ioana Maria Vlas la opt de inchisoare pentru inselaciune cu consecinte deosebit de grave in forma continuata in dosarul Fondului National de Acumulare (FNA), aceasta fiind obligata la plata pagubelor catre investitori.

Totodata, instanta a decis ca procesul penal pornit impotriva lui Vlas pentru fals in inscrisuri sub semnatura privata sa inceteze, deoarece a intervenit prescriptia infractiunii.

De asemenea, Tribunalul l-a condamnat pe fostul director al grupului Gelsor, Nicolae Popa, la 12 de inchisoare pentru complicitate la inselaciune cu consecinte deosebit de grave in forma continuata si la pedeapsa complementarii a degradarii militare.

In privinta lui Gavril Batran, fost membru al Consiliului de Administratie al SOV Invest, Tribunalul a decis sa il achite pentru infractiunile de inselaciune si fals in inscrisuri sub semnatura privata. De asemenea, judecatorii au constatat ca Unicredit Tiriac Bank SA, CEC si CNVM nu sunt responsabile in acest dosar.

In schimb, Ioana Maria, Nicolae Popa, SOV Invest si Gelsor SA sunt obligati la plata daunelor catre investitorii FNA, care vor fi actualizate cu indicele de inflatie calculat din luna mai 2000 pana la plata efectiva.

Acestea au fost calculate de procurori la 25 de miliarde de lei vechi. Vlas mai este obligata la plata a 500 de milioane de lei vechi, in solidar cu SOV Invest, reprezentand cheltuieli de judectata, iar Nicolae Popa, in solidar cu Gelsor SA, la 2 miliarde de lei vechi.

Decizia Tribunalului nu e definitiva, procesul continuand la Curtea de Apel Bucuresti din 6 octombrie.

Curtea de Apel Bucuresti a decis, in data de 7 aprilie, judecarea in libertate a Ioanei Maria Vlas in dosarul FNA. Ca urmare a acestei decizii, Vlas a parasit arestul Directiei Cercetari Penale a Inspectoratului General de Politie in aceeasi zi, dupa ce a stat cinci ani dupa gratii.

In acest dosar, Ioana Maria Vlas este acuzata de inselaciune deoarece, in calitate de presedinte al SOV Invest, in perioadele 1 aprilie - 1 decembrie 1999 si 1 martie - 20 aprilie 2000, ar fi indus si mentinut in eroare 13.200 de investitori la FNA, carora le-ar fi pricinuit o paguba de peste 25 de miliarde de lei.

Vlas ar fi redactat si semnat, in intervalele de timp de mai sus, 28 de raportari fictive referitoare la valoarea unitatii de fond, pe care le-ar fi comunicat Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare si le-ar fi adus la cunostinta investitorilor, prin mass-media.

FNA a fost infiintat de SOV Invest la inceputul lui 1999 si s-a prabusit odata cu Fondul National de Investitii (FNI), in mai 2000.

In dosarul Fondului National de Investitii, Curtea de Apel Bucuresti a condamnat-o, pe 18 iunie, pe Ioana Maria Vlas la 10 ani de inchisoare, decizie care o inlocuieste pe cea data de Tribunal in 2007, prin care fostul administrator al SOV Invest a primit 13 ani de detentie in cazul FNI, insa nici aceasta decizie nu este definitiva. Procesul va continua in martie 2009, la Inalta Curte de Casatie si Justitie, cand va fi judecat recursul declarat de Vlas si de alti acuzati.

Prin sentinta din iunie, Curtea de Apel Bucuresti l-a gratiat pe Gavril Batran si a luat act de prescriptia faptelor de fals ale unor acuzati.

Ioana Maria Vlas este judecata, in continuare, in stare de libertate in dosarul FNA, arestul preventiv fiind inlocuit cu interdictia de a parasi tara, ea fiind obligata sa se prezinte la politie din zece in zece zile.

Tribunalul Bucuresti a pronuntat sentinta in dosarul FNI pe 20 martie 2007, condamnandu-i la inchisoare pe cei 12 inculpati pusi sub acuzare in cauza.

Ioana Maria Vlas a primit o pedeapsa de 13 ani inchisoare, Nicolae Popa - 15 ani inchisoare, Marian Petrescu, fost presedinte al SOV Invest, a primit trei ani cu suspendare, Mihaela Sima, fost director economic al SOV Invest - trei ani cu executare, Marius Andrei, fost cenzor extern independent al SOV Invest - patru ani, Gavril Batran, fost membru al Consiliului de Administratie al societatii - cinci ani, Stefan Boboc, fost presedinte al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM) - trei ani, Cecilia Cezara Bebis, comisar coordonator al Departamentului de reglementare a pietie si intermediere financiara din cadrul CNVM - trei ani cu suspendare conditionata, Gheorghe Negura - trei ani, Mircea Ianculescu Muscel Ionescu - trei ani, Mircea Costescu - trei ani. Ultimii trei au fost membri ai Consiliului de incredere al FNI.

De asemenea, s-a incetat procesul in cazul lui Camenco Petrovici, fostul presedinte decedat al CEC, dar instanta i-a obligat pe mostenitorii sai la plata a 16.606.610 lei catre AVAS.

Toti inculpatii, plus partile responsabile civilmente, au fost obligati la plata de despagubiri catre 140.104 de parti civile din care 138.380 de parti civile din Bucuresti, 1.396 parti civile constituite la Braila si 328 parti civile de la Cugir.

Intre timp, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a despagubit aproximativ 9.000 dintre fostii deponenti FNI. Conform datelor publicate pe pagina de internet a Autoritatii, pana in noiembrie, AVAS a facut plati totale catre pagubitii FNI in valoare de 219.136.442.09 lei. Instanta a obligat AVAS sa plateasca, in total, aproximativ 400 milioane lei, pentru peste 21.000 de pagubiti.

Vantu, achitat in dosarul BID

Tribunalul Bucuresti l-a achitat, pe 18 noiembrie, pe Sorin Ovidu Vantu in dosarul BID, pentru acuzatiile de fals in declaratii si uz de fals, dupa ce acesta contestase decizia Judecatoriei Sectorului 1 prin care primise doi ani de inchisoare, pentru uz de fals, cealalta fapta fiind prescrisa.

Intre timp, in februarie 2007, si acuzatia de uz de fals s-a prescris, ceea ce inseamna ca Vantu nu mai poate fi pedepsit pentru niciuna din faptele de care procurorii il acuza. Instanta a decis, totusi, sa il achite pe omul de afaceri, motivand ca nu a fost vinovat de niciuna dintre acuzatiile ce i-au fost aduse.

Decizia poate fi atacata cu recurs de procurori la Curtea de Apel Bucuresti.

Sorin Ovidiu Vintu a fost trimis in judecata, fiind acuzat ca a consemnat, in declaratia referitoare la autorizarea bancii, date false despre sursa fondurilor utilizate ca participatie la capitalul social al BID.

Omul de afaceri era acuzat ca a depus o adeverinta falsa prin care atesta faptul ca sumele de bani cu care a contribuit la capitalul Bancii de Investitii si Dezvoltare provin din banii proprii investiti la FNI. Potrivit anchetatorilor, suma de 18 miliarde de lei vechi virata pentru BID i-ar fi fost pusa la dispozitie de Nicolae Popa, partenerul sau de afaceri, care ar fi rascumparat-o de la FNI.

"Adeverinta atesta ca are calitatea de investitor al FNI si detinator al unui anumit carnet de investitii. Nefiind vorba de un fals material in inscrisuri sub semnatura privata aceasta nu poate constitui obiect al uzului de fals. Aceasta adeverinta nu a fost eliberata la cererea inculpatului (n.r. Sorin Ovidiu Vintu) si nici nu a fost folosita de inculpat", se arata in motivarea apelului depus in instanta de Vintu.

Naum Ciomu, primul medic obligat de instanta sa plateasca daune unui pacient

Medicul Naum Ciomu, care a sectionat, in 13 iulie 2004, penisul unui pacient, a fost obligat, printr-o sentinta definitiva a Curtii de Apel Bucuresti din 10 noiembrie, sa-i plateasca victimei 500.000 de euro, in solidar cu Spitalul Panduri. Magistratii au considerat ca vina nu ii apartine doar medicului, ci intregului personal medical, care nu a intervenit in niciun fel pentru a salva organul sexual al lui Ion Jiga.

"Este de inteles ca inculpatul, fiind in stare de soc, chiar bun profesionist, nu si-a dat seama in acel moment de greseala, dar ceilalti colegi din spital nu au facut niciun gest pentru a interveni constructiv in derularea evenimentelor", au aratat magistratii Tribunalului Bucuresti in motivare.

In consecinta, judecatorii au afirmat ca "unitatile sanitare, vazandu-se obligate la plata, inclusiv pentru consecintele care se puteau evita prin gesturi de intr-ajutorare colegiala, vor manifesta mai multa atentie in selectarea si educarea propriului personal medical".

Instanta a stabilit ca doctorul a avut discernamant in momentul in care a sectionat penisul unui pacient al sau, in timpul unei interventii chirurgicale, data fiind reactia sa imediata: "Ce am facut? L-am nenorocit!".

"A fi profund afectat, de-a dreptul socat intr-o atare situatie, constituie o dovada de discernamant. Dimpotriva, o netulburare, o stare impasibila a inculpatului in acea situatie, ar fi fost poate dovada ca inculpatul nu a avut discernamant", explica magistratii Tribunalului Bucuresti decizia luata in 4 iulie.

Doctorul Naum Ciomu, fost medic la Spitalul Panduri, a fost condamnat la un an de inchisoare cu suspendare pentru vatamare corporala foarte grava.

Boloş, despre taxa pe boală: "Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu"
Boloş, despre taxa pe boală: "Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu"
Ministrul de Finanţe Marcel Boloş a explicat, joi, 28 martie, că numărul mare de concedii medicale nu asigură sustenabilitatea bugetului asigurărilor sociale. Declarația vine în...
Membru USR, agresat când strângea semnături, în București: ”Au rupt câteva liste, noi vom strânge şi mai multe”
Membru USR, agresat când strângea semnături, în București: ”Au rupt câteva liste, noi vom strânge şi mai multe”
USR anunţă că, miercuri, un membru USR a fost agresat în timp ce strângea semnături în zona Lujerului din Sectorul 6, Bucureşti. ”Ieri, un membru USR a fost agresat în timp ce...
#procese celebre 2008, #condamnari Vlas Vantu, #Hayssam Munaf inchisoare , #DNA