Opinii: La plecarea lui Adrian Paunescu

Am sa incep prin a spune, fara pic de ironie, ca ii admir pe cei care s-au grabit si au si reusit sa scrie randuri despre poetul Adrian Paunescu la nici cateva ore dupa disparitia sa. Pentru multi dintre noi, tentatia de a spune lucruri importante la dispartia unui om important a fost mare.

Cu sau fara voia multora dintre noi, Adrian Paunescu a fost un om important. Un om important, dar si foarte controversat. Cred ca cu greu ai putea gasi in istoria recenta a Romaniei un om atat de paradoxal din acest punct de vedere. Cert este ca pe cel care a fost Adrian Paunescu, il puteai iubi, sau dimpotriva, dar in niciun caz nu il puteai ignora. Nu te lasa in primul rand chiar el! Nici de pe patul de suferinta, unde multi oameni incep sa fie deja resemnati si uitati, Adrian Paunescu nu era impacat cu gandul ca ar putea trece in eternitate si in indiferenta noastra.

"Sa-mi scrieti pe cruce doar atat: ca am promovat adevaratele valori"

Probabil ca spre sfarsitul vietii sale, Adrian Paunescu a intuit ca, intr-adevar, faptul ca a promovat tinere talente este poate cel mai incontestabil lucru din viata sa. Nu este insa niciun secret ca viata sa tumultoasa a avut si elemente pe care poetul a incercat in repetate randuri dupa 1989, sa le explice contestatarilor sai.

Poezii curajoase precum "Pozitia de drepti" sau "Analfabetilor" nu au reusit sa stearga din memoria multora faptul ca in Cenaclul Flacara s-a promovat si numele lui Nocolae Ceausescu. Si nu oricum, ci prin folosirea cu indemanare a psihologiei maselor. Poate cel mai adevarat lucru care s-a spus in aceste zile despre Adrian Paunescu, a fost ca el a reusit intr-o lume nelibera sa creeze iluzia libertatii. Departe de mine gandul ca astazi, la atat de putin timp dupa ce poetul a fost condus pe ultimul drum de cei care l-au pretuit, sa incerc sa umbresc meritele pe care Adrian Paunescu le-a avut in timpul vietii sale.

Ce s-ar mai putea spune in plus despre Adrian Paunescu?

Candva, prin anii 70 si ceva, pe cand la fel ca multor tineri din acele timpuri mi se parea ca muzica rock sau folk poate rezolva toate necazurile vietii, am vazut un afis pe care era scris un nume: Phoenix. Se anunta un concert cu faimoasa trupa in sala de festivitati a liceului Rosetti din Capitala.

Nu am dat atentie faptului ca ceva mai jos, cu litere mult mai mici, era scris si numele lui Adrian Paunescu in chip de prezentator. Oricum nu stiam mare lucru despre el. In timpul spectacolului am inceput sa inteleg ca proportia celor scrise pe afis era cu totul alta. Pe scena se afla un fel de birou unde trona poetul, care invita alaturi de el fel de fel de cantareti folk mai mult sau mai putin cunoscuti in acea vreme. Piesele cantate de acestia erau dublate de vocea ce imi suna ca un tunet a lui Adrian Paunescu.

Curand cei mai multi dintre tinerii aflati in sala au inceput sa isi piarda rabdarea si au inceput sa scandeze numele formatiei pentru care venisera: Phoenix!!! Adrian Paunescu s-a infuriat si a amenintat ca va evacua sala!

Asa l-am cunoscut eu si nu numai eu, pe cel care avea putin mai tarziu sa fie adulat pe stadioane si recunoscut ca un mare sustinator al talentelor tinere. Poate nu l-am cunoscut in modul cel mai fericit. Ulterior i-am citit poeziile. Acelea care meritau citite. Stau si ma intreb astazi daca cei care s-au grabit sa il numeasca "cel mai mare poet al romanilor din toate timpurile" i-au citit toate poeziile. Ma indoiesc. As pune pariu ca nu. Ar fi fost apropae imposibil. Personal cred ca darul iesit din comun pe care l-a avut Adrian Paunescu de a transpune in versuri aproape toate intamplarile din jurul sau, s-a intors cumva impotriva sa.

S-a spus ca in timpul vietii, Adrian Paunescu a avut grija ca poeziile dedicate "carmaciului iubit" sa nu se regaseasca in volumele sale de poezii. Pentru tinerii zilelor noastre care in loc sa deschida un volum de poezii, vor prefera sa acceseze pe "net" numele celui care a fost Adrian Paunescu, numele poetului va fi legat insa iremediabil de cel al lui Nicolae Ceausescu. Este pacat, dar acesta este pretul compromisurilor din viata oricarui artist. De asemenea cred ca marile sentimente - ale iubirii de parinti, copii si chiar de patrie - nu este cazul sa fie urlate la microfon in fata a mii de oameni.

Poate cea mai evocata si valoroasa poezie a lui Adrian Paunescu, "Repetabila povara", este cel mai bun exemplu ca o muzica valoroasa ar trebui sa fie insotita intotdeauna si de versuri pe masura. Macar acest lucru ar trebui sa dea de gandit textierilor de astazi, care, confundand rimele cu poezia, se grabesc sa ofere menestreilor din zilele noastre, texte ieftine.

Poate ar mai fi de spus un singur lucru. Orice judecati de valoare, mai mult sau mai putin reusite, s-ar face despre un artist, timpul si doar timpul ii va aseza creatia la locul cuvenit.

Declarațiile preotului Nicolae Tănase sunt ”o invitație la viol”. Ministra Justiției intervine

Ministra Justiţiei, Alina Gorghiu a spus, referitor la afirmaţiile preotului Nicolae Tănase de la Valea Plopului potrivit cărora fetele care sunt agresate sexual ar trebui să intre la...

Plângeri la DNA și ANI împotriva lui Cristian Popescu Piedone. USR îl acuză că și-a angajat ”rudele și pilele” la primărie

USR va depune plângeri la Agenţia Naţională de Integritate şi Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva lui Cristian Popescu Piedone şi a caracatiţei cu rude şi pile pe care a...