Adrian Sarbu va ramane in arest preventiv, a decis, miercuri dupa-amiaza, Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ).
Judecatorii Inaltei Curti au respins astfel contestatia lui Adrian Sarbu la arestul preventiv, dispus in dosarul Mediafax, pe 4 februarie, de catre Curtea de Apel Bucuresti (CAB).
Magistratii de la CAB au decis, pe 4 februarie, ca Adrian Sarbu sa fie arestat preventiv, acesta fiind acuzat de evaziune fiscala, spalare de bani si instigare la delapidare, insa hotararea a fost atacata cu recurs de catre proprietarul agentiei Mediafax.
Dosarul Mediafax: Adrian Sarbu, arestat preventiv
Adrian Sarbu a fost retinut, pe 2 februarie, pentru 24 de ore, el fiind ridicat de catre anchetatori de la sediul Mediafax, unde tocmai avusese o scurta discutie cu Marian Vanghelie.
Dosarul Mediafax: Adrian Sarbu, retinut pentru 24 de ore - acuzatii de spalare de bani si delapidare
A doua zi, pe 3 februarie, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ) a transmis de ce patronul Mediafax Group ar trebui sa fie arestat: "A afirmat in mod constant ca nu este dispus sa plateasca taxe la stat si s-a aratat interesat de gasirea unor modalitati concrete de evitare a acestora".
De ce il vor procurorii arestat pe Adrian Sarbu: A afirmat constant ca nu va plati taxe la stat
In acest caz, patronul Mediafax Group a spus ca dosarul este fabricat la comanda lui Victor Ponta si Sebastian Ghita: "Cazul Mediafax - Adrian Sarbu, fabricat la comanda lui Pontaghita si a camarilei lor, are drept scop distrugerea Mediafax, Gandul, Ziarul Financiar, institutii media pe care le-am construit in ultimii 25 de ani si pe care le-am mentinut independente politic".
Adrian Sarbu, retinut pentru 24 de ore: "Cazul Mediafax, fabricat la comanda lui Pontaghita" (Video)
Dosarul Mediafax
In dosarul Mediafax, mai multe persoane, angajati ai companiei, au fost arestate la sfarsitul anului trecut. 30 de persoane sunt cercetate in acest dosar si 11 au fost arestate.
Mai multi angajati ai Mediafax au fost acuzati de evaziune fiscala si spalare de bani. Procurorii au sustinut ca acestia au creat un sistem de firme-fantoma, prin care au prejudiciat statul cu peste 3,7 milioane de euro, din taxe si impozite neplatite.
Astfel, acestia au creat si aplicat o schema de sustragere de la plata taxelor si impozitelor, implicand constituirea unor societati fantoma pe numele unor persoane lipsite de posibilitati materiale, profitand tocmai de situatia acestora, societati ce au fost antrenate in circuitul comercial astfel alcatuit.
Procurorii mai sustineau ca in acest fel compania era protejata, responsabilitatea platii taxelor si impozitelor fiind transferata in sarcina celorlalte societati, impotriva carora se declansau masurile de poprire a conturilor pentru neplata taxelor si executare silita a acestora, proceduri inutile, deoarece nu detineau in patrimoniu bunuri sau alte active ce puteau fi executate.