Ziare.com

Obiceiuri de Craciun si Anul Nou

   

Obiceiuri de Craciun si Anul Nou
Sarbatorile de iarna la romani se desfasoara intre 24 decembrie si 7 ianuarie si au ca puncte centrale Craciunul, Anul Nou si Boboteaza (cu ajunurile aferente), caracteristica lor cea mai importanta fiind repertoriul neasemuit de bogat in datine si credinte.

Craciunul

Craciunul este denumirea populara a sarbatorii Nasterii Domnului Iisus Hristos, celebrat, in fiecare an, la 25 decembrie. Cuvantul este probabil de origine latina, fiind derivat din "creatio" (nastere). Sarbatoarea crestina a inlocuit vechea sarbatoare persana a zeului Chithra (Sol invictus) pe baza concordantei simbolului solar si a proximitatii solstitiare.

Ceremoniile care insotesc sarbatoarea Craciunului au radacini adanci precrestine ce amintesc de calendele romane celebrate pana in secolul al II - lea i. Hr., in luna martie, dupa care se muta in ianuarie, precum si de Saturnalii.

Colindele

Colindele, urarile de belsug si recolta bogata cu Plugul, Plugusorul, Sorcova, Jocurile cu masti (Capra, Cerbul, Ursul), Cantecele de stea sunt cateva din manifestarile folclorice care fac din sarbatorile de iarna unele din cele mai spectaculoase manifestari spirituale ale poporului nostru.

Colindatul, cuvant derivat din latinescul "calenda", deschide, de obicei, ciclul celor 12 zile ale sarbatorilor de Anul Nou. La colindat participa tot satul traditional, desi efectiv colinda doar copiii si flacaii, constituiti in cete, ceata fiind alcatuita dupa o oranduiala bine stabilita, avand o ierarhie proprie, un conducator si un loc de intalnire. Incepand cu ajunul Craciunului, de la miezul noptii si pana la revarsatul zorilor ulitele satelor rasuna de glasul colindatori.

Purtand costume traditionale si traiste cat mai incapatoare, colindatorii merg din casa-n casa si striga la ferestrele luminate: "Buna dimineata la Mos Ajun,/Ne dati ori nu ne dati", si daca cei din casa le deschid usa, incep sa cante mai departe. Cu acest prilej, gazda le imparte colindete: covrigi, nuci, mere, colacei de faina framantati si copti chiar in acea zi.

Colindatorii merg din casa in casa, cantand pentru a ura sanatate si fericire gazdelor ce-i asculta si in ajunul Anului Nou, spunand colinde ca "Florile dalbe", "Lerui ler", "Ziurel de ziua", ori "Valerim" si "Veler Doamne", dar si in seara Sfantului Vasile, paralel cu Plugusorul.

Plugul, Steaua

In ajunul Anului Nou, cete de flacai si de barbati de curand insurati pleaca cu Plugul, o urare de recolte bogate in anul care abia incepe. Urarea de plugusor este de fapt un adevarat poem care descrie, recurgand la elemente fabuloase, toate muncile agricole - de la aratul ogorului pana la coptul colacilor. Cetele ureaza belsug si prosperitate gazdelor, pocnind din bice si sunand din clopotei sau talangi.

Steaua care s-a aratat celor trei magi de la Rasarit este evocata de Steaua cu care merg copiii de 7 - 14 ani, la colindat, in seara de ajun a Craciunului.

Ducand cu ei o stea mare, din lemn, impodobita cu hartie colorata si cu crengute de brad sau vasc, pe care este lipita si o iconita cu Maica Domnului si Pruncul, copiii merg din casa in casa cantand versuri religioase despre nasterea lui Isus: "Steaua sus rasare", "In orasul Vitleem" sau "Trei crai de la rasarit".

Capra

Incepand cu Ignatul (20 decembrie) si sfarsind cu zilele Craciunului, prin alte parti incepand cu zilele Craciunului, iar prin altele obisnuindu-se numai in ziua de Sfantul Vasile, exista obiceiul ca flacaii sa umble cu Capra, Turca sau Brezaia.

Capra a fost socotita de romani ca animalul care da semne daca vremea va fi buna sau rea. Jocul Caprei (omorarea, bocirea, inmormantarea, invierea) a fost, la origine, un ceremonial grav, un element de cult, dar in cadrul sarbatorilor agrare jocul a devenit un ritual menit sa aduca rodnicie anului care urmeaza, spor de animale in turmele pastorilor si succesul recoltelor.

In zilele noastre, jocul a ramas un pretext pentru una din traditionalele manifestari artistice, prilej de etalare a unor frumoase podoabe, covoare, stergare si masti in culori vii, pentru inveselirea gospodarilor si pentru urari bune cu prilejul Anului Nou.

Ca si la celelalte jocuri cu masti practicate in timpul sarbatorilor de iarna, si in jocul caprei si-au facut loc, pe langa mastile clasice (capra, ciobanul, tiganul, butucarul), mastile de draci si mosi care, prin strigate, chiote, miscari caraghioase, maresc nota de umor si veselie, dand uneori o nuanta de grotesc.

In unele locuri, in noaptea Cracinului, se intalneste si cantarea religioasa numita Vicleem sau Irozii, o drama religioasa care infatiseaza misterul Nasterii Domnului, la care participa copiii.

Personajele dramei sunt Irod si ceata sa de Vicleim, un ofiter si soldati imbracati in portul ostasilor romani, cei trei magi (Melchior, Baltazar si Gaspar), un cioban, un prunc si in unele parti o paiata. Vicleimul apare la noi pe la sfarsitul secolului al XVIII-lea. Originea lui este apuseana si se leaga de misterul celor trei magi ai Evului Mediu.

Jocul papusilor

Alaturi de partea religioasa a Irozilor, s-a dezvoltat mult timp si partea profana, reprezentata de jocul papusilor. Intr-o cutie purtata de doi baieti este infatisata gradina lui Irod si o parte din piata orasului. Mos Ionica, ingrijitorul curtii si o paiata dau nastere la o serie de scene care satirizeaza obiceiuri si sunt ridiculizati hotii, fricosii ori femeile ce se sulemenesc. Datand din vechime, teatrul papusilor a fost o petrecere placuta chiar in palatele Domnitorilor tarii.

Impodobitul brazilor

Un alt obicei foarte raspandit de Craciun este impodobitul bradului. El este mostenit de la romani, care l-au preluat, la randul lor, de la egipteni, inlocuind frunzele de palmier cu care acestia isi decorau casele, in ziua solstitiului de iarna, cu brad.

Brazii au fost impodobiti timp de multe secole cu mere, prajituri si dulciuri. Martin Luther a fost primul care a folosit lumanari pentru impodobirea bradului, in secolul al XVI-lea. In 1610, in Germania, a fost inventata beteala, un alt obiect nelipsit din arsenalul de decorare a bradului.

In Romania, bradul de Craciun a aparut in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, suprapunandu-se peste vechiul obicei autohton al butucului de Craciun - un trunchi de brad taiat si ars pe vatra in noaptea de 24 spre 25 decembrie, simbolizand moartea si renasterea ciclurilor temporale.

Taiatul porcilor

De Craciun, se taie si porcii. Prin unele parti, taiatul porcilor se face la Ignat si, prin altele, datina aceasta se amana pana la Craciun, din pricina postului. Porcii sunt ingrasati cu graunte, faina, tarate si bostani pana in aceasta zi, iar noaptea ei vor visa daca vor fi taiati ori ba.

In unele locuri se zice ca in noaptea despre Ignat, porcii viseaza margele rosii la gat. Porcul care n-a fost taiat in ziua de Ignat nu se mai ingrasa, nu mai pune carne pe el si nu mai mananca, deoarece in ziua de Ignat si-a visat cutitul.

Cand injunghe porcul, cel ce-l taie, ca si cei din jur isi fac cruce cu sange, ca sa fie sanatosi si rosii peste an, si zic: "La anul si la multi ani cu sanatate!".

Evenimentul este prilej de bucurie si petrecere, de reunire a micilor comunitati de la sate, de celebrare a bunastarii si ajutare a celor saraci prin pomana si urari de bine.

Se prajeste carnea proaspata, se mananca sorici, se destupa sticle de vin sau tuica din care sunt cinstiti vecinii si cei ce au ajutat la spintecare, se face o pomana a porcului cu bucati de carne gatite, cu carnati proaspat facuti, in vreme ce copiii se inghesuie la sorici si la jucat cu "basica porcului".

Turtele si colacii

O grija de seama a gospodinelor, in preajma Craciunului, este facutul turtelor si al colacilor pentru ziua de ajun. Turtele se fac din faina de grau "cernuta cu sita cea deasa" si se pun clit, adica una peste alta, pe soba sau pe polita, ca sa se usuce.

Turtele se mai numesc si scutecele sau pelincele Domnului, inchipuind, dupa credinta poporului, pe cele ce au slujit la nasterea pruncului Hristos.

Colacii se pregatesc fie pentru colindatori, numindu-se prin unele parti si colindete, fie pentru masa ajunului, fie pentru pomenirea mortilor. Femeia care face colacii pentru Craciun se duce in gradina cu mainile pline de aluat si zice catre fiecare pom astfel: "Mar, prun, par etc., astfel de rodnic sa fii cum sta aluatul pe mainile mele".

Alte obiceiuri

In lumea rurala, cu ocazia sarbatorilor de iarna, locuitorii satelor practica o serie de alte obiceiuri. Astfel, cu o zi inainte de Craciun, satenii pun intr-o galeata cu apa o potcoava. Primul va bea gospodarul, care apoi o va da vitelor, astfel ca ele sa fie tari ca fierul. Gainilor li se va da de mancare din ciur sau sita, ca in anii urmatori sa faca oua mai multe.

Ciobanii aseaza sub pragul casei un drob de sare invelit, pe care il lasa in acel loc pana la "Alesul oilor", care are loc infiecare an, in luna aprilie. Atunci ei il scot, il macina si il amesteca cu tarate, dupa care il dau oilor, pentru ca turma sa sporeasca.

Hornurile se curata, iar funinginea se pune la radacina pomilor care vor avea un rod mai bogat. In multe sate romanesti, in seara de Craciun (ca si in noaptea de Sfantul Andrei), se ung cu usturoi vitele si grajdurile pentru ca sa nu vina cumva pe acolo strigoii, moroii si alte duhuri necurate sa le omoare.

In dimineata de Craciun e bine sa ne spalam pe fata cu apa curgatoare, luata anume dintr-o vale in care punem si o moneda de argint pentru ca tot anul sa fim curati ca argintul, feriti de bube si betesuguri, care vor merge pe vale in jos.

Tot in seara de Craciun, pana la Anul Nou, fetele care doresc sa-si cunoasca viitorul lor ursit iau putina mancare si o pun intr-o ulcica. Mai apoi, in seara de Anul Nou, inconjoara casa de noua ori, iar a noua oara, uitandu-se pe fereastra, il vad pe cel adorat mancand din ulcica.

Un alt obicei raspandit mai cu seama in Moldova este Sfintirea Mesei de Ajun de catre preotul din sat, care umbla cu Ajunul si vesteste enoriasilor Nasterea Domnului.

Artemiza Asanache



Duminica, 16 Decembrie 2007, ora 18:28
Sursa: Ziare.com
Autor: Ovidiu Draghia

Articol citit de 19041 ori

» Historia.ro

» StiintasiTehnica.com

Un OZN deasupra Marii Britanii?

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
 
6 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard|Calitate|Numar Voturi|Recente

OBICEi si Credinta nu sunt legate

Porcul si mancarea nu au NIMIC cu sfintenia.... reduceti totul la STOMAC.... bateti campii... INTRUPAREA DOMNULUI nu este BURTA, amaratilor

 

ALO...ALO CNA-uuu..

Cum de se da amenzi pe banda si avize de functionare fara a fi promovata cultura si traditia poporului ROMAN. Cu toti asteptam de la televiziunile cu program folcloric sau etnic in preajma sarbatorilor transmisii in direct sau inregistrari de la festivaluri organizate ce cosiliile judetene....Dar dezamagire vedem folclor promovat cu bani si o mare cenzura a celui autohton...Ne e rusine sa intram cu valorile noastre milenare (culturale) in EUROPA...Am cautat pe NET datini si obiceiuri la ROMANI (material filmat) si am gasit foarte putin...Dar importam alta cultura HALLOWEEN de exemplu sau altceva pentru tinara generatie...De fapt vechiu regim si-a pus amprenta SECURITATEA-MILITIA (aici fac o paranteza si remarc satira, umoru si critica unui regim pe alocuri nu era pe placul celor de la cultura) vedem obiceiurile de la RUGINOASA jud. IASI unde grotescu se imbina armonios cu civilizatia actuala...Domnilor pe cind un material filmat de la un capat la altu sau un alai de colindatori de la CLUJ, BAIA MARE, SUCEAVA, IASI sau alte ORASE culturale...

 

parintele intelept si agramat

draga parintele, esti cu **** la pascut in ale gramaticii bietei limbe romane. Amenzile 'se da' numai la Bucuresti, la noi in Moldova ..se dau.

 

Draga cenzura...

A face greseli repetate poti sa afirmi ca nu cunoastem limba romana.
ANAGRAMÁ, anagramez, vb. I. Tranz. A schimba ordinea literelor unui cuvânt pentru a obtine alt cuvânt; a transcrie sub formă de anagramă; a anagramatiza. a€“ Din anagramă. Poti sa dai mai multe sensuri de eprimare: se dă amenzi=temporar vb. adica acum si se dau amenzi=temporar vb.adica si in trecut dar si in prezent. Dar o greseala de tipar (omitind tastarea literei U) face o discutie literara inutila. Nu era acesta scopu...Voiam sa atrag un semnal de alarma cu privire la infuienta statului in vata culturala a satului....

Obiceiurile de Craciun si Anul Nou

Stimati jurnalisti,
Sarbatori de Iarna!!!!!!!!!!!!!!!!???? pe vremea comunistilor se numeau:Sarbatori de Iarna si Pom de Iarna!
In toata lumea aceasta este doar o singura sarbatoare: Craciunul!
Anul Nou are o valoare minora. Exceptand in Romania, unde Anul Nou trebuia sa inlocuiasca sarbatorirea Nasterii Mantuitorului.
Totusi, va doresc un Craciun Fericit.

 

Ciudat dar adevarat....

Noul an coincide cu traditia crestina de ziua Sf. Vasile nu a Nasteri Mintuitorului. Este o sarbatoare la fel de semnificativaca si trecerea in noul an, chiar versurile aduce un mesaj "Pai sara lu'Vasile sfintu/Mi-o furat caciula vintu/Si-am venit ici colea....".Cu alte cuvinte pierzi o caciula nu intimplator un lucru ceva vechi....ca sa o iei de la inceput fara caciula....Poate diferenta de sarbatorire pe stil vechi sa coincida cu .....