Un oras in desert - Capitala uraniului din Sahara

Nigerul are 7% din uraniul lumii si, cu toate acestea, profita prea putin de pe urma acestei bogatii naturale.

Mina de uraniu din Arlit, spre exemplu, a fost vizata, in mai 2013, de explozia unei masini-capcana, soldata cu un mort. Muncitorii straini la minele detinute de compania franceza Areva in localitatea din desertul Sahara traiesc ca prizonierii, din motive de securitate. Cu toate pericolele, minele de uraniu din Nigeria nu si-au ratat insa tintele de productie si extractia a continuat ca si cum atacul nici nu a avut vreodata loc, scrie Business Insider.

Cele doua mine de uraniu din Niger au produs 4.238 de tone de uraniu in 2013, in scadere usoara fata de 4.572 cu un an inainte, insa in crestere fata de 4.159 in 2011.

Mina Somair, unde s-a petrecut atentatul, este una dintre cele doua mine de uraniu din Arlit, detinuta si operata de Areva, o companie de stat franceza.

Ca parte integrala a infrastructurii de energie nucleara a unei puteri straine, mina a fost o tinta irezistibila pentru jihadistii care exploateaza vidul de securitate din tara invecinata, Mali, arata sursa citata, intr-un amplu reportaj din orasul Arlit.

Cel mai semnificativ aspect al atacului terorist de aici nu a fost ca al Qaida a avut succes in detonarea unei bombe la poarta uneia dintre cele mai mari mine de uraniu din lume, ci ca minele de uraniu au continuat sa opereze.

Rusia, amenintata cu noi sanctiuni: Tinta - importul de uraniu

Aceasta continuitate poate fi o dovada a necesitatii absolute de a continua extractia resurselor naturale intr-o tara saraca, fara alta baza industriala. Poate demonstra si angajamentul operatorilor francezi ai minei de a ramane in afaceri in tara ce a fost colonie a Frantei pana in 1960. De asemenea, poate reflecta angajamentul strategic si economic al Frantei, care are 3.000 de soldati stationati in cele cinci tari ale Sahelului, inclusiv Niger, in fata avansului jihadistilor in Algeria, Libia si Mali.

Dincolo de orice, insa, faptul ca minele nu au fost afectate de atacuri demonstreaza cat de separata de contextul larg este industria miniera din Niger.

Timp de decenii, industria uraniului a fost o insula in una dintre cele mai sarace si vulnerabile tari, a carei populatie va exploda de la 17 milioane la 50 pana la jumatatea secolului si care se plaseaza pe ultimele locuri ale Indexului Dezvoltarii Umane.

Beneficiile industriei uraniului din Niger sunt insa departe de populatia care are nevoie cu disperare de acestea.

"In zilele noastre, 80% dintre nigerieni nici macar nu stiu ca Nigerul are uraniu si 99% nu au niciun beneficiu de pe urma exploatarii acestuia", arata Almoustapha Alhacen, fondatorul unui grup de monitorizare a industriei cu baza la Arlit.

Cum a reusit Rusia sa controleze productia de uraniu din SUA: Rolul-cheie jucat de Hillary Clinton

Industria constituie o treime din exporturile Nigerului si in Franta "unul din trei becuri este aprins multumita uraniului nigerian", arata o estimare Oxfam.

Orasul Arlit rasare in mijlocul unui peisaj desertic, cu suburbiile marcate de gramezi de moloz si gunoi si doar cele mai incapatanate forme de viata - arbusti spinosi si ierburi decolorate.

In oras, cladirile sunt construite din acelasi material ca si solul. Avand doar imobile mici de inaltime, orasul este aproape invizibil de la cativa kilometri. Blocurile au pereti grosi, ca de castel, pentru a apara in fata vantului si prafului saharian.

Gratie exploatarii de uraniu, Arlit a fost, la un moment dat, cel mai dezvoltat loc din Niger, "micul Paris" al tarii. Angajatii minei beneficiaza de conditii bune - spital, scoala, centru de activitati, cinema in aer liber, clubul muncitorilor. La magazin se gasesc whisky de import, apa gazoasa din Algeria, servetele din Dubai, hartie de orez din Vietnam. In rest, rafturile sunt mai mult goale acum, dupa ce a trecut "goana dupa uraniu" din anii '80.

Pretul uraniului a scazut de atunci si petrolul pare sa-l depaseasca in importanta. Nu mai sunt multi bani in oras si strazile nu mai sunt circulate doar de muncitori si contractori, ci s-au aciuat aici soldati, banditi, contrabandisti, imigranti.

Groenlanda redeschide minele de uraniu si "pamanturi rare" pentru investitorii straini

Cu o populatie de aproximativ 115.000 de oameni, fata de 10.000 la inceputul anilor '70, Arlit a devenit "un oras pierdut in desert".

Este ultima oprire inainte de Algeria si ultima asezare inainte de locul unde s-a descoperit, in 2014, un zacamant important de aur.

Mare parte din industria uraniului, cu toate ca alimenteaza inca orasul, ramane ascunsa.

Minele propriu-zise, aflate la cativa kilometri de oras, sunt tinute departe de ochii curiosilor si personalul international este izolat si puternic pazit. Localnicii numesc zona "Guantanamo" pentru ca "francezii traiesc ca prizonierii".

Industria nu genereaza beneficii nici pentru Arlit - nu exista electricitate in unele parti ale orasului si banii nu raman in Niger.

Intre 1971 si 2007, operatorii francezi nu au platit taxe de export si au lasat statului nigerian doar 5,5% din venitul generat de uraniu. Partea Nigerului este acum de 12%.

Romania, printre campioanele Europei la deficit guvernamental

Deficitul guvernamental în Uniunea Europeană a crescut uşor anul trecut, de la 3,4% din PIB în 2022, până la 3,5% din PIB în 2023. România, in schimb, se numără printre ţările membre in...

Criza mondială lovește cu putere toate țările. Câți bani vom pierde întrece orice închipuire

Cercetătorii de la Potsdam Institute for Climate Impact Research (PIK) au spus în noul studiu publicat în prestigioasa revistă Nature că scăderea economică a fost în mare parte blocată...