Ziare.com

Cum pune statul roman bete in roate celui mai mare laser din lume Interviu

de Ioana Ene Dogioiu, Senior editor
Luni, 30 Noiembrie 2015, ora 07:00

   

Cum pune statul roman bete in roate celui mai mare laser din lume Interviu
Proiectul celui mai mare laser din lume, de la Magurele, atrage in Romania elita cercetatorilor, inclusiv romani plecati pana acum la marile universitati ale lumii. Procedura extrem de greoaie a recunoasterii diplomelor strainilor ii face insa pe unii sa renunte la dorinta de a lucra la Magurele, afirma coordonatorul acestui proiect, prof. Nicolae Zamfir.

Intr-un interviu pentru Ziare.com, prof. Zamfir a aratat ca procedura presupune recunoasterea incepand cu diploma de bacalureat si 6-7 luni de treceri prin diverse comitete si comisii. A incercat sa obtina de la ministerul Educatiei o simplificare a procedurii, dar a fost refuzat: "Mi s-a spus ca trebuie evitate fraudele. Pornim de la ideea ca toata lumea face fraude. Eu ma indoiesc ca un tanar care isi alege o cariera academica si are rezultate stralucite fraudeaza la diploma".

Prof. Zamfir a explicat stadiul proiectului, cauzele intarzierilor de pana acum, dar si cateva dintre posibilele aplicatii practice ale cercetarilor.

In ce stadiu se afla proiectul Magurele?

Ai nevoie de un credit si nu ai timp sa mergi la banca? Incearca adevaratul credit online de la Libra Internet Bank, prin care poti obtine pana la 20.000 de lei, cu o dobanda avantajoasa (DAE 10,94%). Ai banii in cont in doar cateva minute si nu faci niciun drum la banca. Afla mai multe!

Suntem exact la mijloc. Am inceput in ianuarie 2013, speram sa il finalizam la sfarsitul lui 2018. As putea imparti proiectul in patru categorii mari.

In primul rand, sunt echipamentele majore: cele doua lumini extreme. Lumina vizibila generata de un laser extrem de puternic, cel mai puternic din lume cand va functiona, si o lumina invizibila data de fasciculul gamma. La sfarsitul lunii noiembrie in cazul ambelor s-a finalizat prima parte, toate componentele sunt gata.

A doua categorie este realizarea aranjamentelor experimentale. Si ea se intrepatrunde cu componenta a treia, resursa umana. Sunt peste 200 de cercetatori din lume care contribuie la viitoarele experimente. Suntem si aici pe la jumatate, echipa ELI are deja in jur de 100 de cercetatori angajati.

Iar componenta a patra este cladirea.



Aici inteleg ca intarzierile sunt mari. Conform proiectului initial, cladirea ar fi trebuit sa fie gata deja de un an.

Din pacate, este singura componenta care nu a mers cum ne-am planificat. Poate si cerintele au fost foarte dure, impuse de exigentele stiintifice, de la antivibratie, de temperatura, umiditate, radioprotectie, mediu. Am avut probleme cu asistenta tehnica a proiectantului care a lasat mult de dorit.

Am avut probleme cu autorizatia de la Apele Romane. Ea a fost legala cand am obtinut-o inainte de inceperea constructiei, pe baza ei s-a obtinut aurotizatia de mediu, aprobarea Comisiei Europene. Ulterior, Apele Romane au considerat ca mai trebuie o autorizatie, chiar dincolo de lege. A fost un exces din cauza faptului ca energia viitoarei cladiri va fi neconventionala, exclusiv geotermala. Asta ne-a intarziat luni bune.

Apoi au fost cerintele furnizorilor de echipamente, care au solicitat unele modificari ale proiectului. De aici o decalare de alte cateva luni. Am sperat ca, luand in calcul toate aceste modificari aparute, sa terminam caldirea luna aceasta. Din pacate, e gata numai o parte.

Dar in primavara anului viitor va putea incepe montajul echipamentelor mari.



Intarzierile acestea au provocat penalitati, pierderi de fonduri?

Nu, pentru ca ELI a fost probabil primul proiect european pod peste doua cicluri de fonduri structurale, deoarece nu putea fi incheiat intr-un ciclu. Deci proiectul fiind in derulare pana in 2018, banii nu se pierd. Pentru cladire am anuntat CE ca e posibil sa nu se termine in decembrie si a fost acceptat ca si o parte a ei sa intre in ciclul urmator.



Cand anticipati sa dati dati drumul efectiv activitatii stiintifice?

La finalul lui 2018. Speram sa recuperam pe zona stiintifica timpul pierdut la constructia cladirii.

Si la ce va folosi laserul in mod concret?

Pe de-o parte, este cercetarea fundamentala. Cea mai importanta menire a laserului este sa studieze ce se intampla cand aceasta forta uriasa generata de laser actioneaza asupra materiei. Pot aparea fenomene noi, poate reproducem lucruri observate deja in univers, dar despre care nu stim cum au fost generate.

Exista desigur si cercetarea aplicativa. Sa creezi ceva nou care sa foloseasca societatii, ca e aplicatie in industie, in medicina, in viata de zi cu zi. Uneori poti ajunge sa faci ceea ce speri, insa de regula ceea ce s-a realizat a depasit cu mult asteptarile.

Exista si cateva anecdote in stiinta. Cand Maxwell a elaborat legile care guverneaza undele electromagnetice, fara de care astazi nu mai putem sa ne concepem viata, studentii lui l-au intrebat la ce serveste asa ceva, fiind vorba si despre o materie extrem de grea. Iar Maxwell le-a spus: nu cred ca va servi la ceva vreodata.

Faraday, cel care a descoperit curentul electric, a cerut in Parlamentul britanic o finantare pentru cercetarea lui. Si ministrul Finantelor l-a intrebat ce e si la ce foloseste cercetarea lui. Iar Faraday i-a raspuns: foloseste la ceva pe care veti pune taxe imediat dupa ce va aparea.



Care-s asteptarile din acest moment?

Intai sa vorbim de lumina vizibila, de laser. Vom vedea daca se pot accelera particule cu ajutorul laserului. In ziua de azi acceleratoarele de particule sunt extrem de scumpe. O aplicatie in medicina, folosita cu mare eficienta in terapia cancerului, costa milioane de euro si nu orice tara isi pemite asemenea cheltuieli. Daca se va putea insa, cu sute de mii, orice spital isi va permite terapia aceasta necesara pentru zeci de mii de pacienti.

Apoi, accelatorul CERN are 27 de km lumgime si costuri de cateva miliarde bune, cel putin jumatate fiind costul cimentului necesar protectiei raidologice. Jumatate din bani au intrat in betoane. Daca se contruieste un accelerator cu ajutorul laserului, nu-ti mai trebuie betoanele.

Fiind vorba despre o radiatie extrem de puternica de toate felurile, poate fi folosita la testarea materialelor trimise in misiunile spatiale expuse unei radiatii cosmice indelungate.

In cazul luminii invizibile, sunt propuneri sa fie folosita pentru detectarea materialelor nucleare sensibile - uraniu, plutoniu, care pot fi utilizate pentru constructia de bombe - in cantitati oricat de mici. Ar putea fi un sistem asemanator celui de detectie a metalelor la aeroport.

Sau ar putea aparea metode de producere de noi radioizotopi cu scop farmaceutic. Va dau exmplul molibden 99, technetiu 99, izotopi utili in tratamentul si diagnosticarea bolilor cardiovasulare. Cererea de astfel de elemente este cu mult mai mare decat capacitatea tuturor reactoarelor din lume de a le produce si de aici si pretul foarte mare.

Exista o propunere care priveste producerea de izotopi care sa detecteze daca tratamentul chemoterapic este propice sau nu pentru un pacient.



Care e devizul total al proiectului?

300 de milioane de euro din care 83% sunt bani europeni, 17% confinantare nationala.

Intiativa ELI a plecat din Franta. In urma cu 10 ani, profesorul Mourou a introdus-o pe lista marilor proiecte europene, a fost si este un mare sustinator al Romaniei. Franta este un important jucator pe scena mondiala in chestiunea laserilor de mare putere. Este una dintre tarile cu cea mai mare expertiza in domeniu.

Eu si colegii mei din domeniul laserilor avem colaborari de zeci de ani cu laboratoare din Franta. Totodata, laserii de mare putere sunt facuti de o firma cu mare traditie, Thales Optronique.



Ati spus ca deocamdata aveti 100 de cercetatori din totalul de 200. De unde au venit?

Fiind un centru de talie mondiala, eficienta acestor instrumente depinde de competenta celor care le folosesc. Deci trebuie sa fim de talie mondiala si cu cercetatorii. Este un proces continuu de aplicatii, de evaluare, standardele sunt extrem de ridicate. Vrem ca echipa de la ELI sa fie de nivelul CERN sau altor mari laboratoare.

Avem sute de aplicatii, rata de acceptare e de 1/10. Avem trei categorii.

Cercetatori din institute din Romania, cadre universitare, tineri extrem de buni. O alta treime sunt romani care revin din strainatate din diferite pozitii. Au revenit de la Princeton sau alte mari unviersitati, atrasi de faptul ca vor putea face si in Romania cercetare la nivel mondial.

Si avem si straini care nici nu stiau romaneste, am organizat un curs pentru ei, isi cauta case, vin cu familiile din Japonia, China, Coreea de Sud, India, Pakistan, Turcia, Bulgaria, Polonia, Franta, Germania, Suedia, Spania, Italia, Marea Britanie, SUA, Canada, avem un cercetator din Argentina.



Sunt usor recunoscute diplomele?

Aici avem o mare problema. Procesul este extrem de greoi, dureaza 6-7 luni, inclusiv pentru cei intracomunitari, pentru ca avem reguli destul de rigide pentru a da titlul de cercetator stiintific senior. Trebuie anunt in ziar, concurs, avizul consiliului stiintific, consiliului de administratie, apoi mergem la Comisia nationala de atestare a titlurilor, in comisia de specialitate, in consiliul mare, apoi ordinul ministrului, asta dupa ce i se recunosc diplomele incepand cu bacalaureatul.

Inainte sa se recunoasca diploma de doctor trebuie recunoscute cele doua etape anterioare. Sunt unii care cand afla au ce trebuie sa faca renunta. Am colege care numai cu procedura asta se ocupa in baza unei procuri de la candidati. Daca il pui un japonez sa treaca prin toate astea...



Ati incercat sa discutati cu ministerul Educatiei?

Am incercat. Mi s-a spus ca trebuie evitate fraudele. Pornim de la ideea ca toata lumea face fraude. Eu ma indoiesc ca un tanar care isi alege o cariera academica si are rezultate stralucite fraudeaza la diploma.



Cei care vin sunt motivati si de aspectul financiar?

Cei care aleg cariera academica nu isi propun sa se imbogateasca, dar trebuie sa traiasca decent. CE ne-a aprobat nivelul salarizarii, pe care o si finanteaza, dar ea nu a putut fi aplicata decat dupa ce a fost recunoscuta prin hotarare de guvern. Lefurile sunt intre 1.000 si 6.000 de euro pe luna. Criteriul cel mai important tine de rezultatele din activitatea de pana acum.



Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Citeste mai multe despre laser Magurele
Sursa: Ziare.com

Articol citit de 6630 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
6 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Ca pune « bete in rotile » laserului,

este discutabil, mai akes intr-o economie ce se vrea liberala.

In schimb, ca « a pus pe butuci » cercetarea (si cea fundamentala si cea specializata) in Romania, este fara de indoiala.

Si asta spre bucuria neprietenilor Romaniei, ce profita de creierele romanesti, pentru cativa arginti.

 

Ce interese ?

De ce s-ar implica conductorii nostri in asa ceva daca nu pica nimic!!!

@obiectiv21

Foarte bien spus! Mai curand era necesar un articol pe tema faptului ca ne pleaca tinerii scoliti si inteligenti in cele patru zari sau ori despre cine castiga de pe urma geniilor din Romania care umplu corporatiile, universitatile americane sau europene. Dar cine sa o faca de vreme ce cantaretii integrarii in UE nu pot scrie asa ceva? Si-ar pierde painea.

Buna ziua,doamnelor!(asta pentru postacii angajati)

Mai nou suntem un neam de jedi.E bun laserul pentru noi care mai aveam doar industrie de infofolit oua kinder de ciocolata. O sa gravam oulele cu laserul,sa arate precum cele Fabergé

 

deci asa cu echivalarea diplomelor, toti vor sa fraudeze

tovarasi, se merge si aici pe principiul comunisto-activist, esti vinovat pana la proba contrarie. toti vrea sa fraudeze dom'ne, iar cercetatorii din toata lumea e printre fraudatori! dar proletarii nostrii e vigilenti si nu se lasa prostiti cu una cu doua, mai ales ca nici nu iese nimica din afacerea asta ca doar se face cu oameni inteligenti care nu vrea sa dea spaga...!!!! asa ca, daca nu curge, pica dom'ne ce mare lucru. la ce ne trebuie noua lasere, ce sa faca poporul cu ele?
rusinos. aceeasi mentalitate de cizmar, care deunazi ba il acuza pe funeriu ca nu si-a luat bacalaureatul in romania... desi omul facuse pe bune un stagiu doctoral complet cu un indrumator care era laureat nobel (funeriu are el destule bube in cap, dar asta nu era una dintre ele)... ba ca si ce daca pontax a plagiat masiv, asta nu are importanta ca omu' a fost un prim ministru eminent. si exemplele pot continua.
proletari din toate tarile, uniti-va. nu lasati strainii inteligenti cu diplome fraudata sa va cotropeasca laserele!

 

toata lumea stie ca multe lucruri merg prost in romania

si asta nu e de mirare, dupa dezastrul comunist care a distrus cam totul. ceea ce e de mirare insa, e ca se persista in greseli, si nimeni nu vrea sau nu pare ca vrea sa indrepte aceste derapaje ridicole. care o fi motivul, rautate, prostie, indiferenta, sau alte interese, ce mai conteaza, tinerii pleaca si tara moare incet dar sigur.

 


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor